Cei mai reputaţi specialişti din România în arheologie şi numismatică s-au reunit la Craiova, începând de ieri, pentru a participa la cea de a 7-a ediție a simpozionului „Oltenia. Interferenţe culturale“. Conferinţa este împărţită pe două secţiuni – Arheologie Preistorică şi Arheologie şi Istorie Antică. De asemenea, împreună cu ea se desfăşoară şi cea de-a XXXIII-a ediţie a Simpozionului Naţional de Numismatică. „Ideea de a relua ciclul de simpozioane organizat de Secţia istorie-arheologie a Muzeului Olteniei a apărut acum şapte ani“, a precizat Florin Ridiche, directorul Muzeului. Se relua astfel o tradiţie întreruptă la mijlocul anilor ‘90. După primele patru ediţii, la conferinţa organizată de Secţia istorie-arheologie a Muzeului Olteniei s-a alăturat şi Simpozionul Naţional de Numismatică, ajuns anul acesta la cea de-a XXXIII-a ediţie. În felul acesta manifestarea s-a îmbogăţit şi a câştigat în conţinut. În ceea ce priveşte conţinutul conferinţei de istorie, acesta este concentrat pe arheologie antică, deoarece, după cum afirma Florin Ridiche, „celelalte secţiuni – istorie medievală, modernă şi contemporană – sunt organizate de câţiva ani buni şi cu rezultate foarte bune de Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova în colaborare cu Biblioteca Judeţeană «Alexandru şi Aristia Aman»“.
Conferinţa le va oferi participanţilor posibilitatea să afle ultimele rezultate ale cercetărilor arheologice realizate pe cele mai importante şantiere. Sunt prezenţi la lucrări cercetători, arheologi şi istorici de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Institutul de Arheologie al Academiei Române din Iaşi, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeul Băncii Naţionale a României, Universitatea din Craiova, Universitatea din Bucureşti, Institutul de Artă şi Arheologie al Academiei Române din Cluj-Napoca, Institutul de Arheologie al Academiei de Ştiinţe din Sofia, Institutul Experimental de Morfologie, Patologie şi Antropologie al Academiei de Ştiinţe din Sofia, Bulgaria.
Printre invitaţii de marcă ai evenimentului se numără şi Eugen Nicolae, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ Bucureşti, institut care a patronat o serie de săpături arheologice din Dolj. Eugen Nicolae s-a declarat încântat de faptul că în Oltenia, în general, şi în Dolj, în special, autorităţile continuă să aloce fonduri importante pentru cercetarea istorică şi arheologică. „Este îmbucurător pentru că ne aflăm cumva în contra unui curent ostil în plan european. Nu este nici un secret că de peste 20 de ani, creditele acordate domeniului umanist, inclusiv arheologie, scad. Nu este neapărat o ostilitate faţă de domeniul nostru, dar, sub presiunea unor probleme apăsătoare ale societăţii, se taie finanţări acolo de unde se crede că se poate reduce. Din păcate, dacă în alte domenii Europa ne dă exemple foarte bune, aici ne dă exemple foarte proaste“, a declarat directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti. El a mai spus că noi nu avem arhivele occidentale, prin urmare cercetările arheologice trebuie să suplinească această lipsă. „Occidentul nu se confruntă cu o astfel de situaţie“, a mai spus el.
În cadrul Secţiunilor de Arheologie se vor prezenta lucrări ce au ca teme descoperirile de la Desa şi Bâzdâna (județul Dolj), cele de la Ratiaria (Bulgaria), consideraţii asupra unor geme de la Romula etc. La Simpozionul Naţional de Numismatică, în cadrul secţiunilor sale – Numismatică antică şi medievală, respectiv Numismatică modernă şi contemporană – vor fi prezentate lucrări ce au ca obiect de studiu monedele elenistice, romane, medievale. În ultima zi a conferinţei, 14 octombrie, va fi organizată o excursie documentară la monumente arheologice din Oltenia.
