Este oficial. Primăria Craiova recunoaște că firma chineză Shandong Ningjian nu va putea finaliza nici cele 250 de apartamente din cele peste 1.800 de la cartierul chinezesc pe care ar fi trebuit să le pună la dispoziția Armatei peste trei luni. Municipalitatea primește, însă, o gură de oxigen de la Ministerul Apărării, care a găsit soluția pentru a nu închide definitiv șantierul și a prelua terenul de aproape șapte hectare pe care îl cedase Craiovei pentru construirea cartierului rezidențial: termenul de predare a apartamentelor se prelungește cu trei ani, până în ianuarie 2020.
Chinezii de la firma Shandong Nijngjian nu vor putea finaliza la timp cele 250 de apartamente pe care ar trebui să le pună la dispoziție Armatei până pe data de 14 ianuarie 2017, conform Hotărârii de Guvern nr. 1052/2013 prin care terenul de aproape șapte hectare de pe strada Caracal a trecut din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Consiliului Local Craiova. Transferul a fost făcut pentru a da posibilitate Primăriei Craiova să construiască așa-numitul cartier chinezesc cu 1.800 de locuințe la prețuri cu mult sub cel al pieței. Conform HG nr. 1052, primăria trebuia să pună la dispoziția angajaților MApN 250 de apartamente în termen de trei ani de la preluarea terenului și să finalizeze cartierul complet în termen de șase ani. După preluare, municipalitatea a concesionat terenul firmei chineze Shandong Ningjian, apoi a avut loc o serie de declarații optimiste, tăieri de panglici în 2014 în prezența fostului prim-ministru Victor Ponta și a lui Liviu Dragnea, ministru al dezvoltării la acea vreme. Chinezii anunțau că au sacul plin de bani și că vor lucra la foc continuu. Adevărul a fost altul. Muncitorii au lucrat pe șantier doar câteva luni, apoi a început dezastrul. Confruntați cu grave probleme financiare, chinezii au acumulat datorii către firmele de construcții, două dintre ele fiind din Craiova. În consecință, muncitorii au plecat de pe șantier. În ciuda evidenței, primăria continua să spună că întreruperea lucrului este temporară și că firma va recupera întârzierea. A venit și anul 2015, șantierul tot pustiu era, dar oficialii primăriei, în frunte cu însuși primarul, continuau să susțină că nu este nici o problemă. Văzând totuși că lucrurile nu se mișcă pe șantier, primarul Olguța Vasilescu a preluat, la un moment dat, explicațiile oferite de chinezii de la Shandong Ningjian, spunând că de vină pentru întârziere ar fi fost o firmă de consultanță românească, rău-voitoare, care ar fi oferit informații nereale băncii din China ce urma să acorde un împrumut de câteva zeci de milioane de euro firmei Shandong. Consultantul a fost înlocuit și declarațiile optimiste au reapărut. Vorbe-n vânt. În loc să continue lucrările, chinezii s-au chinuit să-și achite datoriile restante către constructori. Acest lucru a fost prezentat ca un triumf și ca o garanție a reluării construcției. Fripte cu ciorba, însă, firmele au suflat și în iaurt și au condiționat întoarcerea pe șantier de prezentarea unor garanții financiare din partea chinezilor, garanții care nu au mai venit, în ciuda numeroaselor drumuri între China și România ale administratorului Shandong. În consecință, firma a trebuit să se mulțumească cu cei 40-50 de muncitori de la singurul constructor care a mai rămas pe șantier, Confrasilvas, număr insuficient pentru a ridica un cartier cu 1.800 de apartamente. Celălalt constructor important, Recon, a precizat pentru GdS că au existat anumite discuții cu Shandong legate de reluarea colaborării, dar pentru aceasta trebuie să vadă că firma chineză are banii necesari. „Au achitat datoriile pe care le aveau către noi, am avut discuții acum câtva timp despre reluarea colaborării, dar de atunci nu ne-au mai contactat. Ne-ar interesa să participăm în continuare la acest proiect, dar trebuie să aibă și fondurile necesare“, au explicat reprezentanții Recon.
Chinezii au aflat din presă de prelungirea termenului
Principala teamă a chinezilor și a primăriei a fost aceea că Ministerul Apărării va dori să-și ia terenul înapoi dacă angajaților săi nu li se vor pune la dispoziție cele 250 de apartamente până la termenul-limită de 14 ianuarie 2017. Ministerul le-a întins, însă, o mână de ajutor. A atenționat primăria, printr-o adresă din 6 octombrie, că trebuie prelungit termenul de predare astfel încât să nu fie nevoit să ia terenul înapoi. În timp ce Armata făcea diligențe pe lângă municipalitate atrăgându-i atenția că situația este critică, primarul Olguța Vasilescu continua să susțină în același timp că nu sunt probleme. „Cred că lucrările pentru locuinţele destinate MApN vor fi gata. Despre restul, nu cred. Autorizaţia se poate prelungi, ca la orice entitate, iar despre plăţi, ştiu că sunt la zi“, spunea primarul, citat de un cotidian local în data de 11 octombrie. De asemenea, consultantul Shandong, Corneliu Stănescu, susținea și el că, deși se lucrează într-un ritm scăzut, locuințele pentru Armată vor fi gata la timp. „Administratorul firmei Shandong Ningjian este plecat în China, să discute exact pe problemele care sunt acum pe şantier, mai exact pentru a obţine aprobarea fondurilor pentru a extinde lucrările pe toate blocurile. În jurul datei de 20 octombrie, acesta se va întoarce şi atunci vă voi putea spune ceva concret. În cel mai rău caz, locuinţele pentru MApN vor fi gata în luna ianuarie“, spunea Stănescu acum două săptămâni. Contactat ieri de GdS, el a precizat că administratorul chinez nu s-a întors încă și că nu știa despre prelungirea cu trei ani a termenului de predare a locuințelor către Armată, lucru pe care l-a aflat din presă. Stănescu a spus că muncitorii prezenți pe șantier lucrează la trei blocuri, dintre care unul a ajuns la etajul al șaselea, iar celelalte la etajele patru-cinci.
MApN cere primăriei să urgenteze măcar cererea de prelungire
Prelungirea termenului va fi supusă votului Consiliului Local Craiova în ședința de joi, la sugestia Ministerului Apărării. În adresa din 6 octombrie transmisă primăriei, MApN spune următoarele: „Având în vedere că la data de 15.01.2017 se împlinește termenul prevăzut la art. 3 din HG 1052/2013 fără a fi îndeplinită obligația asumată de autoritatea publică (…) se impune prelungirea termenului prin completarea HG (…) în baza unui proiect de act normativ ce va fi inițiat de MApN, în baza solicitării Consiliului Local. Pentru a putea fi inițiat proiectul de act normativ este necesară adoptarea unei hotărâri de către consiliul local, care să cuprindă, în principal, un singur articol conform modelului (…)“, se arată în adresă. MApN nu a indicat numărul de ani, ci a sugerat acest lucrul dând exemplu data de 15.01.2020. „Vă rugăm să aveți în vedere ca prelungirea termenului să fie solicitată pentru cel mult trei ani pentru a nu depăși termenul de șase ani (…) referitor la realizarea locuințelor pe întregul amplasament al imobilului“, se mai arată în adresă. Ministerul dorește explicații din partea primăriei pentru întârzierile apărute, care să cuprindă detalii despre „activitățile desfășurate pentru realizarea locuințelor“ și despre „aspectele de ordin tehnic și economic care au împiedicat îndeplinirea obligației față de Ministerul Apărării Naționale“ și copii după documentele de corespondență referitoare la activitățile primăriei. Armata cere primăriei să urgenteze lucrurile dacă dorește să nu rămână fără teren. „Avem rugămintea să aveți în vedere ca documentele solicitate, precum și hotărârea consiliului local să ne fie transmise în timp util, astfel încât să poată fi inițiat proiectul de act normativ de către minister până cel târziu la jumătatea/finele lunii noiembrie, pentru ca acesta să poată fi avizat și supus adoptării guvernului înainte de data de 14.01.2017. După expirarea acestei date, nu va mai putea fi posibilă prelungirea termenului și imobilul revine în domeniul public al statului“, se mai arată în adresa MApN.
