Judecătorii de la Tribunalul Dolj au hotărât, în mai multe dosare, să oblige Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj şi Administraţia Fondului pentru Mediu să înapoieze timbrul de mediu achitat după anul 2013. La sumele respective se adaugă dobânda de la data achitării și până la data plăţii, dar și cheltuielile de judecată, care pot ajunge până la 300 de lei. Ultima astfel de hotărâre a fost luată luni, când Tribunalul Dolj a admis acțiunea unei craiovence și a dispus restituirea către aceasta a contravalorii timbrului de mediu plătit în aprilie 2014. Ieri, Camera Deputaților a adoptat o lege care prevede eliminarea mai multor taxe, inclusiv a timbrului de mediu, însă chiar dacă va intra în vigoare această lege, recuperarea sumelor reprezentând timbrul de mediu se va face tot în baza unor hotărâri judecătorești.
Fie că s-a numit taxă de poluare (OUG nr. 50/2008 ), taxă pentru emisiile poluante (Legea nr. 9/2012) sau timbrul de mediu (OUG nr. 9/2013), aceste acte normative au creat un val de procese, mai ales după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că încalcă normele europene.
La începutul lunii iunie, anul acesta, CJUE a hotărât că OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule este la fel de discriminatorie ca și formele anterioare ale acestei taxe, fie că s-a numit taxă de poluare sau taxă pentru emisiile poluante. Curtea a precizat că nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pentru autovehiculele rulate, fie că e vorba de cele importate, fie de cele deja înmatriculate în țară. Se opune însă „ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită, o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii“. Asta pentru că OUG nr. 9/2013 aduce un fel de scutire de la plata timbrului de mediu pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, pentru care s-a achitat această taxă în vechile ei forme. Or pentru un autovehicul adus din străinătate este obligatorie achitarea timbrului de mediu pentru înmatricularea în România.
Primul pas – înmatricularea unui autovehicul fără plata timbrului de mediu
Dacă înainte de decizia CJUE, instanțele de judecată admiteau sau nu acțiunile privind înmatricularea autovehiculelor fără plata timbrului de mediu, din iunie, acest lucru s-a schimbat.
La sfârșitul lunii iunie, Tribunalul Dolj a hotărât, în premieră, să oblige Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCÎV) Dolj să înmatriculeze un autoturism fără plata timbrului de mediu. Este vorba de suma de 2.850 de euro, timbrul de mediu calculat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj pentru un BMW cumpărat în cursul anului 2015 cu suma de… 1.500 de euro. Hotărârea Tribunalului nu a fost atacată cu recurs de SPCRPCÎV Dolj, așa că în august a rămas definitivă.
De atunci, alte câteva sute de acțiuni au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Dolj, cele mai multe fiind încă nesoluționate.
De altfel, reprezentanții SPCRPCÎV Dolj spun că, începând cu luna iunie, Serviciul a emis aproximativ 230 de negații (documentul prin care proprietarul mașinii este înștiințat că, potrivit legii, trebuie să achite timbrul de mediu pentru a o înmatricula). Asta în condițiile în care, în primele cinci luni ale anului, emisese numai 20 de astfel de documente.
Al doilea pas – restituirea timbrului de mediu
În aceeași perioadă, pe rolul Tribunalului Dolj au fost înregistrate o serie de acțiuni privind restituirea timbrului de mediu, iar instanța a dat deja câștig de cauză reclamanților în mai multe dosare.
De exemplu, pe 4 octombrie, Tribunalul Dolj a obligat Serviciul Fiscal Calafat şi Administraţia Fondului pentru Mediu să „plătească reclamantului suma de 5.168 de lei, reprezentând timbru de mediu, la care se va aplica dobânda fiscală, de la data plăţii până la data restituirii efective. Obligă pârâtele să plătească reclamantului suma de 300 de lei reprezentând cheltuieli de judecată“, după cum se arată în hotărârea instanței.
Tot în octombrie, pe data de 14, aceeași instanță a obligat AJFP şi Administraţia Fondului pentru Mediu, în solidar, să achite unui reclamant suma de 3.779 de lei, reprezentând timbrul de mediu. Luni, într-un alt dosar, aceeași instanță a dispus același lucru: a obligat AJFP şi Administraţia Fondului pentru Mediu să achite unei craiovence suma de 5.541 de lei reprezentând timbrul de mediu achitat pe 8 aprilie 2014. Plus 600 de lei cheltuieli de judecată și dobânda din aprilie 2014 și până la data restituirii efective a sumei.
Hotărârile de mai sus nu sunt definitive și pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel Craiova de AJFP Dolj şi Administraţia Fondului pentru Mediu.
Cine poate cere în instanță restituirea timbrului de mediu
Un avocat craiovean, specializat în astfel de acțiuni, a explicat pentru GdS în ce condiții se poate cere și obține în instanță restituirea timbrului de mediu. În primul rând, trebuie spus că acțiunile amintite se referă la autovehicule second-hand, cumpărate dintr-o țară membră UE și înmatriculate în România începând cu 15 martie 2013 (după intrarea în vigoare a OUG nr. 9/2013). Avocatul Laurențiu Stanca a precizat că instanțele nu s-au pronunțat încă în cazul autoturismelor înmatriculate în România, pentru care se plătește timbrul de mediu la transcrierea dreptului de proprietate. „Nu există o practică pentru transcrierea dreptului de proprietate. În opinia mea, toate taxele de timbru de mediu trebuie restituite, mai ales că OUG nr. 40/2015, care reglementează restituirea taxelor percepute după anul 2007, prevede restituirea taxelor plătite chiar pentru înmatricularea autovehiculelor provenite din afara UE“, a precizat Laurențiu Stanca.
În al doilea rând, pot cere în instanță restituirea timbrului de mediu și persoanele care au avut un proces pentru restituirea timbrului și au pierdut. Aceste persoane trebuie să apeleze la calea de atac a revizuirii.
„Deja am depus cereri de revizuire în trei dosare. Decizia CJUE a fost publicată în Monitorul Oficial pe 27 septembrie 2016 (decizia c-586/2014 – Budisan), iar împotriva soluțiilor de respingere definitivă a cererilor se poate promova revizuire în trei luni de la publicare. Astfel, data de 27 decembrie 2016 este ultima zi în termen“, a mai explicat avocatul Laurențiu Stanca.
Poate recupera timbrul de mediu numai persoana fizică sau juridică ce a plătit această taxă, nu și noul proprietar care cumpără o mașină cu taxa achitată. Pot cere în instanță restituirea timbrului de mediu și persoanele care au vândut o mașină pentru care a fost achitată această taxă (este nevoie însă de actele în original ale autoturismului).
Mai trebuie spus că banii se restituie într-o singură tranșă, după rămânerea definitivă a hotărârii, dar și că un astfel de proces poate dura la instanța de fond (Tribunal) între trei și cinci luni. Dacă hotărârea este atacată cu apel, durata procesului poate ajunge până la opt luni.
Dispare timbrul de mediu?
Ieri, Camera Deputaților a adoptat Legea privind eliminarea a peste 100 de taxe, inclusiv taxa Radio-TV și timbrul de mediu. Legea urmează să fie trimisă președintelui Klaus Iohannis spre promulgare. Dacă președintele va promulga proiectul adoptat de parlamentari, timbrul de mediu va fi eliminat de pe 1 ianuarie 2017. Chiar dacă timbrul de mediu va dispărea, recuperarea sumelor achitate pentru această taxă din 2013 și până la sfârșitul anului 2016 se va face în continuare în instanță. Asta cel puțin până la apariția unui act normativ asemănător OUG nr. 40/2015, prin care să se reglementeze restituirea timbrului de mediu perceput după 15 martie 2013.
