La mai bine de un an de la eliminarea obligativității utilizării ștampilei de către firme private, persoane fizice autorizate și alte entități, încă există instituții care nu primesc documente de la societăți dacă nu este aplicată ștampila. La nivel oficial, instituțiile neagă că ar condiționa primirea documentelor de aplicarea ștampilei. Există și firme care ștampilează toate documentele pe care le depun la diverse autorități, în virtutea inerției.
De pe data de 23 iulie 2015, nu mai este obligatorie folosirea ștampilei de către entitățile private care vor să depună diverse acte la instituțiile statului. La vremea respectivă, măsura legislativă a fost salutată de mediul de afaceri, care abia aștepta o astfel de decizie ce ar fi trebuit să reducă semnificativ birocrația, având în vedere că în Occident ștampila este de mulți ani piesă de muzeu. Însă cei care s-au grăbit să își distrugă ștampilele firmei au greșit. Vechile obiceiuri birocratice dispar cu greutate.
Ordonanța de Guvern (OG) nr. 17/2015, care a modificat mai multe acte normative anul trecut, este destul de clară în privința folosirii ștampilei. Nu se mai folosește ștampila între firmele private și nici pe documentele care se depun la instituții. La articolul V din OG 17/2015 se prevede explicit: „(1) Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică nu au obligația de a aplica ştampila pe declarații, cereri sau orice alte documente depuse la instituțiile sau autoritățile publice. (2) Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică nu au obligația de a aplica ştampila pe documente sau orice alte înscrisuri emise în relația dintre acestea“. Toate actele normative care se refereau la obligativitatea ștampilării documentelor depuse de entitățile private au fost abrogate anul trecut, când a apărut această ordonanță. Doar instituțiile și autoritățile publice care emit documente trebuie să folosească ștampila proprie.
Ce instituții mai cer și astăzi acte ștampilate
Teoretic, nici o instituție nu mai poate obliga firmele să ștampileze documentele. Practic, încă mai există instituții unde lucrurile se schimbă cu dificultate și care parcă refuză să se modernizeze și să le accepte antreprenorilor privați un drept legal câștigat: acela de a nu mai folosi ștampila. În foarte multe cazuri se cer acte cu ștampilă, chiar și la un an de când aceasta nu mai este obligatorie. GdS a întrebat cititorii pe pagina de Facebook a ziarului, precum și pe pagina emisiunii „Economia Sudului“, în ce situații le este cerută ștampila de autorități. Unii cititori au precizat că li se solicită ștampila pe actele pe care le depun la Finanțe, alții au spus că se cer astfel de formalități la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), iar alții au menționat că se cere ștampila de către instituții care se ocupă cu primirea de proiecte pe fonduri europene sau de cereri de finanțare. Mai mult chiar, astfel de instituții care lucrează cu fonduri europene solicită ca fiecare pagină din cele depuse la dosar să fie ștampilată. Unii cititori ai GdS au spus că și instituțiile financiare private au pretenții ca firmele să depună documente ștampilate.
„La APIA trebuie să semnezi și să ștampilezi fiecare pagină a declarației pe care o depui“, ne-a scris un cititor. Reprezentanți ai APIA Dolj susțin că a fost nevoie de documente ștampilate doar pentru actele care au ținut de campania 2015, campanie începută înainte de apariția OG 17/2015 și care s-a încheiat în 2016, și că pentru campania din 2016 nu a fost condiționat nici un fermier, la primirea dosarului pentru subvenție, de existența ștampilei pe documentele de la dosar.
Finanțele și depunerea documentelor cu ștampilă
Cititori ai GdS au nominalizat și Fiscul printre instituțiile care solicită documente cu ștampilă de la firme. Directoarea Administrației Județene a Finanțelor Publice Craiova, Bogdana Oprescu, a spus: „Absolut pe nici un document nu mai cerem să se pună ștampilă de către reprezentanții firmelor. La ghișee nu se refuză nici un document care nu are ștampilă, iar pe declarația 112 depusă în format electronic se pune doar semnătura electronică. Pe noi chiar ne-a bucurat eliminarea obligativității ștampilei, pentru că, în cazul în care cineva dorea să depună o cerere sau un document la Administrația Financiară și nu avea ștampila la el, atunci trebuia să facă un drum înapoi la firmă ca să ia ștampila. Acum este mult mai simplu, se pot depune actele fără ștampilă“, a fost explicația directorului AFIR Dolj.
„Există instituții care adoră ștampila!”
Autoritățile care au rolul de a primi proiecte pe fonduri europene (organismele intermediare sau OIR) nu au descoperit încă OG 17/2015. Acestea solicită în continuare documente ștampilate pe fiecare pagină la depunerea cererilor de finanțare. „Pe formularele lor există loc special pentru ștampilă. Chiar eu am pățit-o cu un proiect personal, nu mi-a fost primită cererea din lipsa ștampilei. Există anumite instituții care adoră ștampila! La un alt proiect era prevăzută în partea de sus a paginii o rubrică pentru semnătură și ștampilă, iar în partea de jos era un spațiu unde trebuia să fie doar semnătura. Ne-am întrebat dacă ni se va cere ștampilă și în partea de jos și am pus noi, din proprie inițiativă, pe motiv că nu s-a plâns nimeni până acum de o ștampilă în plus. Toți se plâng de una în minus! În plus, există și bănci care încă mai cer documente ștampilate de firme private. Unele bănci sunt mai deschise și nu mai solicită documente ștampilate, însă alte bănci mari, de la care ai avea pretenții, au concepții învechite și încă mai solicită firmelor private documente cu ștampilă“, a spus Marius Căpățână, manager al unei firme de consultanță pentru proiecte cu finanțare europeană.
Un alt consultant spune că se solicită documente ștampilate şi de către OIR-uri, pentru că în metodologia lor de implementare este prevăzut modul de prezentare a unei cereri de finanțare. Acolo se precizează că cererea trebuie să conțină pagini semnate și ștampilate sus sau jos, în funcție de OIR-ul care primește cererea de finanțare. De asemenea, și în astfel de cazuri firmele ștampilează din proprie inițiativă toate documentele de teamă să nu fie respins dosarul lor la depunere din lipsa ștampilei pe fiecare pagină.
Întrebat de ce solicită în continuare cereri de finanțare cu ștampilă de la firme din moment ce legislația nu prevede obligativitatea folosirii ștampilei pe actele emise de entitățile private, directorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Dolj, Daniel Popescu, a precizat: „Știu de existența acestei probleme, dar asta este procedura. Așa se cere la noi, ca documentele beneficiarilor să fie ștampilate. Dar să știți că nu doar AFIR cere ca actele să fie ștampilate de către firme. Și Curtea de Conturi, și băncile cer documente cu ștampilă, precum și alte instituții“, a fost explicația directorului AFIR Dolj.
Unele firme pun ștampila voluntar, de teamă
Și documentele care circulă între doi parteneri de afaceri privați mai poartă încă semnătura persoanelor autorizate și ștampila firmelor. Unii parteneri de afaceri pur și simplu consideră că un document plecat din firma lor cu pecetea aplicată ar da „greutate” acelui act. Alţii își ștampilează documentele emise fără să le impună cineva acest lucru, de teamă să nu le fie respinse la ghișeu actele din lipsa unei banale ștampile.
