În ultimii zece ani, au existat unități economice în care condițiile de lucru s-au răsfrânt asupra sănătății angajaților. GdS a solicitat autorităților competente date despre firmele în care s-au descoperit, în intervalul menționat, cele mai multe cazuri de boli profesionale. Harta întocmită de GdS, pe baza datelor primite de la DSP Dolj, scoate la iveală o serie de surprize. Cele mai multe cazuri de boli profesionale declarate de DSP nu au fost descoperite în Craiova, unde a existat un pol industrial puternic, ci în municipiul Băilești. Câteva cazuri au fost descoperite și în Calafat.
Sănătatea a sute de angajați din Dolj a fost deteriorată, de-a lungul timpului, din cauza situațiilor de muncă în care și-au desfășurat activitatea ani la rând salariații diverselor unități economice. GdS a solicitat de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj o statistică a numărului de boli profesionale declarate în Dolj în ultimii zece ani, respectiv care sunt unitățile economice unde au existat cele mai multe cazuri de boli profesionale, în intervalul analizat. Multe firme care au produs boli profesionale s-au desființat de mulți ani, însă au lăsat în urma lor sute de oameni bolnavi. Primele 30 de unități economice și alte entități publice care au „produs“ boli profesionale au fost grupate de GdS pe localități. Astfel, s-au îmbolnăvit din cauza condițiilor de la locurile de muncă oameni care au lucrat la unități din Craiova, Băilești, Calafat și Ișalnița, conform datelor raportate de DSP Dolj.
Fie că este vorba despre expuneri repetate la substanțe și pulberi care le-au afectat sănătatea, fie că au stat prea mult în picioare sau au ridicat greutăți, sute de oameni au fost depistați de DSP cu boli profesionale în ultimii zece ani, cu o incidență mai mică în 2015 și 2016. Cele mai multe cazuri au fost din 2006 până în 2014. DSP Dolj a enumerat, în ordine alfabetică, toate bolile profesionale depistate de instituție la nivelul județului, după cum urmează: antracoză, astenopatie acomodativă, astm bronşic, atrofie optică, azbestoză, bronhopneumopatiew cronică obstructivă, bronşită cronică, coxartroză, dermatită de contact, discopatie lombară, gonartroză, hepatită cronică tip B, hepatită cronică tip C, hernie de disc lombară, hipoacuzie de percepţie, intoxicaţie cronică, intoxicație cu plumb, laringită cronică, micatoză, pleurezie bacilară, poliartrită scapulohumerală, polineuropatie periferică, rinită, rinită alergică, rubeolă, silicoză, sindrom Raynold, spondilodiscartroză cervicală, surditate de percepție, TBC pulmonar, tromboflebită, tumoră malignă vezică urinară, varice hidrostatice, varicelă. Facem precizarea că aceste boli profesionale au fost astfel încadrate de către Direcția de Sănătate Publică Dolj, care a întocmit fișe de boli profesionale, după care dosarele ajungeau la București, la o comisie specializată din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă București. Abia după ce se pronunță Institutul, boala profesională devine definitivă. Această statistică prezentată se referă doar la situațiile de boli profesionale declarate de DSP Dolj.
Craiova – industria grea și-a îmbolnăvit mulți angajați
Conform datelor de la DSP Dolj, în Craiova au fost descoperite, în ultimii zece ani, 486 de cazuri de boli profesionale, la 15 unități economice și instituții publice. Cele mai multe cazuri de boli profesionale au fost stabilite de DSP Dolj la Electroputere Craiova (267 de cazuri), la Pan Group (54), la Spitalul de Urgență Craiova (35), la MAT SA (21), La Avioane Craiova (15), la Termoserv Craiova (15 cazuri, unitatea aparține de Complexul Energetic Craiova), la SCM Îmbrăcămintea Craiova (12). De asemenea, dintre angajații care au lucrat la Doljchim Craiova, în ultimii zece ani s-au declanșat boli profesionale la zece foști angajați, la Oriental Carpet Craiova au fost 9 cazuri, la SNP Petrom – 9, la Tufon Craiova – 9, la Petrom Service Craiova – 8, la Sucursala Electrocentrale Craiova II (Termo II) – 8, la fosta Daewoo Auto – 7 și la Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova – 7 cazuri.
Se observă că Electroputere, unitatea care a avut cel mai mare număr de angajați din Craiova, în urmă cu mulți ani, a „produs“ în ultimii zece ani cele mai multe boli profesionale, declarate de DSP Dolj. În ultimii ani, la Electroputere nu mai există multe dintre condițiile de muncă respective, care, de-a lungul anilor, au condus la apariția unor boli profesionale. GdS a scris anul acesta despre cazul unui bărbat care s-a îmbolnăvit de azbestoză în unitatea respectivă, ca urmare a expunerii repetate la azbest, cu ani în urmă, până în 2001, când substanța a fost interzisă la nivel național.
DSP a mai enumerat cazuri de îmbolnăviri profesionale ale unor angajați care au lucrat la unități care nu mai există în acest moment.
Conform legii, unele boli pot fi considerate boli profesionale doar la maximum trei ani de la data la care a încetat expunerea persoanei la acei factori declanșatori. Persoanele descoperite cu boli profesionale beneficiază de o serie de compensații bănești, în conformitate cu Legea 346/2002 și normele de aplicare.
Băilești, un pol al bolilor profesionale
Surprinzător, din totalul bolilor profesionale constatate de DSP Dolj în ultimii zece ani, cele mai multe nu au fost depistate în fabrici din Craiova, ci au fost descoperite în unități din Băilești. Astfel, aici au fost declarate 556 de cazuri, față de 486 în Craiova, în intervalul analizat. Cele mai multe cazuri de boli profesionale stabilite de DSP în Băilești au fost din rândul angajaților de pe vremuri, de la fosta fabrică de piese turnate Fontanef SA. Acolo, 261 de persoane s-ar fi îmbolnăvit din cauza expunerilor la un mediu nu tocmai propice angajaților, conform DSP. Numărul persoanelor care figurează la această fostă unitate cu boli profesionale este aproape egal cu cel de la Electroputere. Precizăm că este vorba despre lista stabilită de DSP și care a suferit modificări după ce cazurile au fost verificate de cei de la București.
În clasamentul întocmit cu datele de la DSP, după fosta turnătorie, urmează: fosta fabrică Celule Electrice Băilești – cu 120 de cazuri, Suma Băilești SA – 54, Primăria Băilești – 54, Cuprocast Băilești – 22, Graphimet Băilești – 22, ISCIP Băilești – 15, Fuleri SA Băilești – 11, Spitalul Băilești – 9, Coop Victoria Băilești – 8. Multe din unitățile de mai sus nu mai există de mulți ani.
Curios este că pe lista de la DSP figurează și Primăria Băilești, cu 54 de cazuri cu boli profesionale stabilite de DSP. Primarul localității, Costel Pistrițu, neagă faptul că ar fi vorba despre un număr așa de mare de boli declarate la primărie. Cât despre bolile în sine, edilul a menționat: „Avem câțiva angajați la Serviciul de Gospodărire Comunală și Salubritate care au lucrat cu ani în urmă la Celule Electrice Băilești și la fosta turnătorie (fosta Fontanef – n.r.). Ei au cerut să fie declarați cu boli profesionale, dar nu au primit toți acceptul de la Comisia de la București. Nu au cum să fie atâția cu boli profesionale la Primăria Băilești“, a spus edilul-șef al localității. Ulterior, DSP a nuanțat răspunsul, precizând că 54 de persoane fuseseră declarate cu boli profesionale de către DSP Dolj, însă din acele cazuri doar 16 au fost acceptate de Institutul specializat din București ca fiind cu boli profesionale. Despre acest aspect vom vorbi zilele viitoare, într-un alt articol.
În Calafat, toate unitățile s-au desființat
În municipiul Calafat au fost depistate de DSP Dolj 54 de cazuri de boli profesionale în ultimii zece ani, la patru unități: Textila Calafat (29 de cazuri), Uzina Termică Calafat (10 cazuri), Conserve Calafat (8 cazuri), IPLIF Calafat (7 cazuri). Primarul din Calafat, Lucian Ciobanu, a explicat pentru GdS că nici una dintre respectivele unități economice nu mai există la ora actuală. Multe unități au fost desființate de mulți ani, astfel că acele boli profesionale au fost depistate cu mulți ani în urmă.
În Dolj mai figurează cu boli profesionale și o unitate ce are sediul în Ișalnița, dar aparține de Complexul Energetic Oltenia. Este vorba despre Sucursala Electrocentrale Ișalnița, ce figurează în statisticile DSP cu 28 de cazuri de boli profesionale.
DSP Dolj invocă un articol din lege legat de confidențialitatea datelor, care nu permite instituției să dezvăluie concret ce boli profesionale au fost depistate la fiecare unitate economică analizată.
GdS a solicitat un punct de vedere legat de bolile profesionale de la majoritatea unităților care mai sunt active și care mai au angajați. Până la ora închiderii ediției s-a primit un singur răspuns. În măsura în care aceste răspunsuri vor veni, le vom publica ulterior. Două unități economice din județ nu au putut fi contactate.
Răspunsul primit la redacție este de la Complexul Energetic Oltenia, însă în evidențele unității economice figurează mai puține persoane cu boli profesionale decât cele declarate de DSP. „La nivelul celor două sucursale din județul Dolj, care sunt aferente CE Oltenia, au fost înregistrate în ultimii zece ani următoarele boli profesionale: afecțiuni pulmonare – 12, afecțiuni ale coloanei vertebrale – 4, afecțiuni auditive – 3, la SE Ișalnița – 17 cazuri și la SE Craiova II – 2 cazuri. Numărul personalului cu boli profesionale reprezintă circa 1% din numărul total de salariați ai celor două sucursale, majoritatea dintre aceștia fiind depistați înainte de data înființării CE Oltenia (în 2012)“, au precizat reprezentanții CEO. Cât despre motivele îmbolnăvirilor, aceștia au menționat: „Cauzele care au generat afecțiunile menționate sunt: expunerea la zgomot, expunerea la praf de cărbune, suprasolicitarea osteo-musculo-articulară și/sau poziții vicioase“. De asemenea, CEO susține că le oferă angajaților echipamente individuale de protecție și controale medicale periodice.
Sute de persoane cu boli profesionale. Câte sunt reale?
Unii dintre interlocutorii cu care au discutat redactorii GdS despre acest subiect au lăsat să se înțeleagă că unii dintre cei depistați cu boli profesionale aveau nevoie, la vremea respectivă, să se pensioneze. „Nu au fost condiții în primărie de creare a unor boli profesionale. Noi facem evaluarea personalului de trei – patru ani cu fișe de aptitudini, cu examene medicale făcute de specialiști în medicina muncii și nu avem în ultimii ani cazuri depistate de boli profesionale. Pe vremuri s-au depistat acele cazuri din rândul celor care au lucrat la fabricile enumerate. Știți, unii aveau nevoie să iasă la pensie, pe vremuri…“, a spus primarul din Băilești. GdS a contactat și reprezentanții Oriental Carpets Craiova, care figurează pe listă cu nouă persoane cu boli profesionale. „Nu au fost la noi în unitate condiții pentru bolile profesionale. Nu știu ce boli au fost, mi se pare că astm sau altele. Nu știu exact. Cert este că noi nu mai avem angajați acolo de șase ani. Deci nu aveau cum să fie depistați recent, pentru că nu se mai lucrează de șase ani acolo. Știți cum era cu bolile profesionale pe atunci? S-a mers pe boală profesională pentru pensionare. Pe atunci se putea face acest lucru“, a spus Gheorghe Constantinescu, președintele Oriental Carpets Craiova.
În prezent, o boală profesională este semnalată de clinica de medicina muncii, apoi este verificată de către DSP Dolj, după care ultimul cuvânt îl are comisia de la București, care supraverifică de câțiva ani aceste cazuri din teritoriu, tocmai pentru a nu apărea sincope, la nivel local. Înainte să își spună cuvântul DSP Dolj, o echipă de inspectori de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj verifică dacă în acea unitate puteau să existe factori care să conducă la o eventuală boală profesională.
Persoanele care sunt declarate că au dobândit boli profesionale au o serie de avantaje conferite de lege, în sensul că li se decontează cheltuielile făcute pentru recuperarea capacității de muncă, pot primi salarii compensatorii de la angajator, în funcție de gravitatea bolii sau pot fi pensionate pe caz de boală înainte de data la care ar împlini vârsta de pensionare.
Un rol important au angajatorii pentru sănătatea salariaților
Având în vedere numărul mare de boli profesionale concentrate la anumiți angajatori din Dolj, GdS a solicitat un punct de vedere de la DSP Dolj legat de măsurile care ar trebui întreprinse pentru reducerea riscului de expunere a salariaților la condițiile de lucru din unitățile la care lucrează. „Deși, având o tendință de scădere în timp, existenţa bolilor profesionale necesită măsuri energice din partea angajatorilor în crearea unor locuri de muncă sănătoase pentru a preveni apariția acestor boli în echipă cu ceilalți specialiști din domeniul securității și sănătății în muncă.
De fiecare dată când s-a declarat o îmbolnăvire profesională, indiferent de unitate, de numărul de angajați al unității sau tipul de expunere la noxe, reprezentanții DSP Dolj au luat măsuri privind supravegherea sănătății și securității lucrătorilor la locurile de muncă respective. La fiecare boală profesională declarată se iau măsuri referitoare la angajat pentru protejarea acestuia precum și recomandări pentru prevenirea altor îmbolnăviri profesionale, obiectivate prin procesele-verbale completate în momentul cercetării bolilor profesionale“, se arată în răspunsul transmis de DSP Dolj redacției. Cei de la instituția abilitată care are rolul să vegheze asupra sănătății și siguranței angajaților la locurile de muncă spun că este foarte importantă prevenția. „Activitatea de prevenire și protecție a medicinii muncii are ca scop asigurarea celor mai bune condiții de muncă, prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale în rândul lucrătorilor și adaptarea la evoluția tehnicii“, se mai arată în răspunsul DSP Dolj.
Ce avantaje materiale au cei cu boli profesionale
Potrivit Casei Județene de Pensii Dolj, instituție prin intermediul căreia se decontează anumite cheltuieli angajaților sau foștilor angajați cu boli profesionale, „persoanele care au dobândit o boală profesională (semnalată de către Clinica de Medicina Muncii, declarată de către Direcția de Sănătate Publică Dolj și apoi confirmată de Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă București) pot beneficia de următoarele:
– servicii medicale în unități sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale (Clinica de Medicina Muncii); compensații pentru atingerea integrității
– dacă în urma bolii profesionale asigurații rămân cu leziuni permanente care produc deficienţe și reduc capacitatea de muncă între 20-50% (cuantumul compensației pentru atingerea integrității se stabilește în funcție de gravitatea leziunii, între 2 și 12 salarii medii brute pe economie comunicate de Institutul Național de Statistică la luna declarării bolii profesionale); – indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă (concedii medicale); cure balneoclimaterice (bilete de tratament )
– gratuit; pensie de invaliditate, cauza invalidității fiind boala profesională“.
