GdS arăta ieri în ce localități din Dolj au fost concentrate cele mai multe cazuri de boli profesionale declarate în județ de către autorități și transmise de DSP Dolj la București. Numai că apar unele diferențe între numărul de cazuri transmise la Comisia de Expertiză din Capitală de către DSP Dolj și numărul cazurilor efectiv certificate de această comisie centrală, care sunt mai mici. Detaliem astăzi și care sunt cele mai multe boli dovedite dobândite de angajații doljeni la locurile de muncă.
Peste 1.000 de doljeni s-au îmbolnăvit la locul de muncă în ultimii zece ani. GdS a solicitat autorităților competente o listă cu entitățile economice la care s-au descoperit cele mai multe cazuri de boli profesionale și a întocmit o hartă a expunerilor la boli profesionale. Din 30 de entități cu număr mare de boli profesionale descoperite, cele mai multe s-au închis de-a lungul anilor, însă foștii angajați au rămas cu bolile cauzate de condițiile de muncă din respectivele unități. Unii nici nu mai sunt printre noi. Alții au ieșit la pensie la limită de vârstă.
Astăzi continuăm informarea asupra situației din Dolj, în ceea ce privește bolile profesionale descoperite de medicii de medicina muncii de la nivel local, certificate de DSP Dolj și multe dintre cazuri au fost confirmate ulterior de o comisie specială de la București, așa cum prevede procedura aprobată prin legislația de profil.
Ce stabilește DSP nu bate cu ceea ce decide Bucureștiul
Numărul bolilor profesionale stabilite în Dolj de către autoritățile competente, adică de medicii de medicina muncii și avizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj, nu bat tot timpul cu decizia finală de a declara o boală profesională, decizie ce îi aparține Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă București, din cadrul Ministerului Muncii. Având în vedere că unitățile economice active din Dolj la care s-au descoperit boli profesionale căpătate de angajați la locul de muncă au sesizat că există diferențe între evidențele lor și cele ale DSP în privința bolilor profesionale, GdS a solicitat un punct de vedere pentru a vedea ce număr de boli profesionale finale au fost stabilite de la București. În unele cazuri, s-a constatat că Institutul din Capitală a declarat la jumătate ca fiind boli profesionale dosarele înaintate de Direcția de Sănătate Publică Dolj. La 14 din cele 30 de unități la care s-au descoperit boli profesionale, avizul final de la București a fost dat pe un număr mai mic de dosare. La Primăria Băilești, deși actele erau întocmite de la Dolj pe 32 de dosare, Institutul Național a dat aviz de boală profesională doar pentru 16 dosare, deci la jumătate. La Electroputere, din 267 de dosare considerate la Dolj ca întrunind condițiile de boală profesională au fost aprobate la București 245. La fostul Fontanef Băilești, din 261 au primit aviz din Capitală 257 de dosare, iar la Celule Electrice Băilești din 120 de dosare plecate de la Dolj ca fiind boli profesionale s-au concretizat doar 89. Și lista continuă. La 16 din cele 30 de unități economice s-a menținut numărul de boli profesionale declarate de autoritățile competente din Dolj. Practic, DSP nu certifică apariția unei boli profesionale, dar întocmește fișa care atestă că s-au întrunit toate condițiile pentru ca acea boală să fie considerată profesională. Institutul de la București analizează, concret, niște documente transmise de cei de la Dolj.
DSP Dolj spune de ce apar diferențe
GdS a cerut o explicație de la DSP Dolj privind numărul de dosare de boli profesionale care plecau de la Dolj, iar de la Comisia de la București se întorceau dosarele ca nefiind certificată boala profesională realmente. Instituția doljeană a precizat ieri de ce sunt respinse de la București o parte din dosarele transmise de DSP Dolj: „Această Comisie adoptă hotărâri de infirmare sau confirmare a bolilor profesionale declarate de DSP-urile judeţene. Deciziile care se iau sunt strict legate de aprecierea specialiştilor din cadrul Comisiei, majoritatea infirmărilor în judeţul Dolj fiind legate de lipsa nivelului măsurat al noxei și lipsa istoricului de sănătate de la locul de muncă, având în vedere că multe unităţi au fost desfiinţate de-a lungul anilor, nemaiexistând evidenţele arhivate“.
GdS a adresat o serie de întrebări la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă București legate de diferențele între numărul mai mare de boli profesionale stabilite de autoritățile din Dolj și numărul mai mic certificat de la București. Încă nu a fost comunicat un răspuns la redacție pe acest subiect.
Mii de angajați expuși în continuare riscurilor de boli, la locul de muncă
Totuși, mii de angajați din Dolj își riscă sănătatea zilnic la locul de muncă. Raportul DSP Dolj pe anul 2015 scoate la iveală că mii de doljeni care sunt angajați în diverse domenii sunt expuși zi de zi la riscuri în ceea ce privește sănătatea lor. Conform documentului întocmit de DSP Dolj, anul trecut au fost expuși mulți angajați la agenți biologici (2.156 de persoane), la cărbune (600), vibrații (562), pulberi textile (bumbac, in, cânepă – 623 de persoane), la câmpuri sensibilizante iritante electromagnetice (693 de persoane), la gaze și vapori iritanți (350 de persoane), la alte noxe chimice (100 de persoane) etc. De asemenea, tot DSP informează că anul trecut au fost mii de persoane expuse la „alți factori de risc profesional“, cum ar fi: munca la rețele de înaltă tensiune (116 persoane); munca în tura de noapte (400 de angajați); munca la înălțime (766 de persoane); suprasolicitare aparat locomotor (557 de persoane); suprasolicitare analizator vizual (2.479 de persoane); suprasolicitare neuropsihică (3.030 de angajați), se arată în raportul DSP Dolj pe anul trecut.
Persoane expuse „la substanțe sau cauze potențial cancerigene“
În raportul DSP se arată „numărul de angajați expuși la substanțe sau cauze potențial cancerigene din industrie, conform normelor de medicina muncii – 55 de persoane“. Instituția a făcut precizarea că „cei 55 de angajați raportați sunt expuși la agenți fizici cu acțiune cancerigenă, radiațiile ionizante, domeniu cu supraveghere specială“.
DSP spune că datele centralizate pe 2015 arată că noxele semnalate erau doar ca „simplă prezență“. „Raportul de activitate al DSP Dolj pe anul 2015 cuprinde factorii de risc profesional depistați în județul Dolj pe categorii de noxe, acestea fiind semnalate ca simplă prezenţă nu ca eventuale depășiri a limitelor maxime admise. Dacă noxa identificată se poate măsura sau este cuantificabilă și există depășiri ale valorilor maxime admise se iau măsuri pentru normalizarea condițiilor de muncă“, au explicat reprezentanții DSP Dolj, la solicitarea GdS.
Care sunt cele mai răspândite boli profesionale în Dolj
În ultimii ani s-a mai temperat declararea de boli profesionale în Dolj, pentru că s-a redus semnificativ numărul unităților economice din domeniul industriei, spun reprezentanții Casei Județene de Pensii (CJP) Dolj. „La nivelul județului Dolj, în prezent există înregistrate 1.050 de persoane cu boală profesională declarată în perioada 2005-2016; 285 de persoane cu boală profesională declarată în perioada anterioară anului 2005 (data intrării în vigoare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale); în anul 2016 au fost declarate 8 boli profesionale“, a informat Casa Județeană de Pensii (CJP) Dolj, ca urmare a solicitării GdS. Potrivit instituției amintite, bolile profesionale cele mai răspândite în Dolj sunt: silicoză; bronșita cronică de etiologie profesională; astm bronşic profesional; BPOC; discopatie lombară; discopatie cervicală; surditate de percepţie bilaterală; sindrom Raynaud; antracoză; dermatită de contact. Se observă că principalele boli profesionale care s-au declanșat la cei mai mulți doljeni se referă la deteriorarea aparatului pulmonar și a celui locomotor, ca urmare a inhalării unor pulberi toxice sau a ridicării de greutăți. Silicoza este o afecțiune pulmonară cu evoluție cronică care apare în urma inhalării și acumulării de bioxid de siliciu liber cristalin, conform definiției standard. De asemenea, antracoza sau „plămânul negru“ este o boală pulmonară cauzată de inhalarea prafului de cărbune. Dermatita de contact apare în cazul contactului cu vată de sticlă la nivelul pielii. „Sindromul Raynaud“ este o tulburare a circulației sanguine la nivelul degetelor de la picioare și de la mâini. Boala se agravează din cauza expunerii prelungite la frig. Definițiile bolilor au fost luate de pe diverse site-uri specializate.
Ce beneficii pot avea oamenii a căror sănătate s-a deteriorat la locul de muncă
Persoanele care sunt declarate definitiv cu boli profesionale (adică certificarea vine de la București, de la Institutul specializat) au dreptul la compensații bănești pentru spitalizare și îngrijire medicală, precum și la plăți compensatorii din partea angajatorului, dacă mai există sau dacă omul mai lucrează la acea unitate în momentul în care se declară boala profesională.
De asemenea, persoanele cu boli profesionale pot fi pensionate pe caz de boală, înainte să împlinească vârsta standard de pensionare. CJP Dolj ne-a răspuns că „în 2016 s-au acordat cinci compensații; în 2015 s-au acordat tot cinci compensații; în 2014 s-au acordat 38 de compensații. La această dată mai sunt 360 de pensionari ce au drept cauză a invalidității boala profesională“.
Diferența de la 1.050 de persoane cu boli profesionale, câte au fost înregistrate în ultimii zece ani în Dolj, și până la 360 de persoane care mai sunt în prezent pensionate pe bază de boală profesională o reprezintă persoanele care au decedat între timp și persoanele care au trecut ulterior la pensie la limită de vârstă, conform explicațiilor date de reprezentanții CJP Dolj.
Nici astăzi, până la închiderea ediției, nu au răspuns unitățile economice contactate de GdS și care figurează cu boli profesionale depistate în ultimii zece ani.
