Veşti bune pentru crescătorii de ovine! Guvernul a suspendat, prin ordonanţă de urgenţă, aplicarea prevederilor articolului din actuala Lege a vânătorii care le interziceau să iasă cu animalele la păşunat în perioada 6 decembrie 2016 – 24 aprilie 2017. Este a doua oară când executivul ia o astfel de măsură, după ce în decembrie anul trecut a suspendat până la data de 25 aprilie 2016 aplicarea prevederilor respectivului articol.
Cu câteva zile înainte de 6 decembrie, dată la care, conform Legii vânătorii, ciobanii ar fi fost nevoiţi să nu îşi mai scoată animalele la păşunat pe terenurile agricole, guvernul le-a dat o veste bună. Executivul a suspendat, prin ordonanţă de urgenţă, prevederile unui articol din respectiva lege, pentru a permite păşunatul animalelor domestice în terenul agricol şi în perioada 6 decembrie 2016 – 24 aprilie 2017. Este vorba despre suspendarea, până la 25 aprilie 2017, a art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, care prevede interzicerea acestui tip de păşunat în perioada 6 decembrie şi 24 aprilie a fiecărui an. „Interdicţia menţionată duce la diminuarea efectivelor de animale, din cauza bolilor pe care le generează lipsa de mişcare şi de acces la surse de apă naturale, şi la degenerarea genetică a populaţiilor de ovine, dintre care rasa Ţurcană e majoritară. Caracterul de urgenţă al actului normativ este dat de necesitatea evitării consecinţelor economice şi sociale ale scăderii efectivelor de animale, cu impact grav asupra crescătorilor de animale şi sectorului zootehnic“, se arată într-un comunicat de presă postat pe 29 noiembrie pe site-ul guvernului.
„Ţurcana e cum e capra neagră, nu poţi s-o ţii în saivan“
Măsura este una binevenită, în opinia crescătorilor de animale, care spun că, în caz contrar, oile ar fi avut de suferit. „Oile din rasa Ţurcană sunt animale pe care nu le poţi ţine în stabulaţie pentru că ar însemna să le omori dacă faci asta. Ţurcana e cum e capra neagră, nu poţi s-o ţii în saivan. Oaia Ţurcană nu trebuie ferită de intemperiile vremii, poate să plouă sau să ningă pe ea, trebuie doar să nu o ţii închisă. Asociaţia pe care o reprezint are în jur de 400 de membri şi consider că e un lucru binevenit“, a spus Eugen Niţulescu, preşedintele Asociaţiei de Ovine din Mehedinţi.
De aceeaşi părere sunt şi specialiştii în zootehnie, care spun însă că ciobanii trebuie să fie responsabili atunci când ies cu animalele la păscut, astfel încât să nu le distrugă fermierilor culturile agricole. „Pentru crescătorii de animale e bine, dar sunt foarte mulţi factori care concură atunci când iei o astfel de decizie. Oamenii noştri trebuie să fie foarte responsabili şi să respecte încărcătura de animale la hectar. Totodată, nu trebuie să distrugă terenurile agricole, pentru că aşa cum ei vor să îşi crească oile şi să nu le afecteze nimeni producţia, trebuie să se gândească la faptul că şi fermierul a investit şi nu trebuie să îşi ducă animalele pe cultura lui. Am însă mari rezerve că există atâta conştiinţă la crescătorii noştri. Avem asociaţii de ispravă şi la Vâlcea, şi în Olt, şi în Mehedinţi, şi în Dolj, dar din 200 de membri, câţi are în general o asociaţie, pot fi 199 cinstiţi şi altul mai încăpăţânat, deci ţine şi de educaţie felul în care respecţi această lege, care vine practic în ajutorul lor. Dacă ar exista înţelegere între marii producători şi ciobani, ar avea de câştigat şi unii, şi alţii. Rugămintea mea e să respecte ceea ce ei ştiu foarte bine. Să păşuneze acolo unde sunt culturi abandonate pentru a curăţa locul şi a îngrăşa solul şi să evite zonele cultivate cu rapiţă şi cu grâu pentru a nu distruge aceste culturi. În felul acesta, câştigă şi aprecierea cultivatorului, şi îşi fac şi ei treaba“, a spus Andi Nuţă, reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, regiunea Oltenia.
„Vom face o dezbatere la Ministerul Agriculturii pe acest subiect“
În timp ce ciobanii se bucură, proprietarii de terenuri agricole spun că măsura este nedreaptă şi ameninţă că vor face demersuri la Ministerul Agriculturii pentru a se reveni asupra ei. Potrivit acestora, investiţiile pe care le fac în culturi sunt uneori greu de recuperat, iar intrarea oilor pe terenurile lor ar fi un duşman mai de temut decât intemperiile. „Noi facem investiţii mari în culturile de toamnă – răpiţă, grâu, orz -, iar pierderile sunt semnificative. Dacă oile intră pe culturile de rapiţă, de exemplu, şi terenul e umed, cultura nu îşi mai revine, o distrug, deci tot ce-am investit se pierde. Nu suntem de acord cu prelungirea termenului, nu avem nici o problemă cu crescătorii de animale, dar să facă dovada că au unde să le păşuneze, nu pe terenurile noastre. Vom organiza o dezbatere la Ministerul Agriculturii pe acest subiect. Ar trebui să plătească dacă intră pe terenurile noastre şi ne distrug culturile pentru că investiţiile pe care noi le facem sunt foarte mari. Numai sămânţa pentru un hectar de rapiţă este 400 de lei, nu mai vorbim de tratamentele aplicate. Până acum am investit 1.200-1.500 de lei pe fiecare hectar de rapiţă. Dacă trec ei cu oile şi ne distrug 30 de hectare, ce-am făcut? Haideţi să nu mai cultivăm grâu şi porumb şi să crească oi!“, a spus unul dintre marii fermieri din Mehedinţi.
Aceleaşi nemulţumiri se regăsesc şi în Dolj. Costel Coşoveanu, preşedintele Agrostar Dolj, susţine că mulţi dintre fermierii pe care îi reprezintă şi-au pierdut încrederea că mai pot fi ajutaţi. „Trebuie să se ia o măsură concretă, dar nu mai avem încredere pentru că nu ne mai ajută nimeni cu nimic. Toată lumea e nemulţumită. Ar fi bine ca fiecare să îşi strângă recolta de unde munceşte şi să nu fie vitregit“, a spus Costel Coşoveanu.
Este pentru a doua oară când aplicarea prevederilor articolului din Legea vânătorii care interzicea păşunatul animalelor în perioada 6 decembrie – 24 aprilie este suspendată de guvern. În decembrie anul trecut, executivul a suspendat până la data de 25 aprilie 2016 aplicarea prevederilor respectivului articol.
