În 2011, controversatul om de afaceri craiovean Dinel Staicu (foto) a ajuns în spatele gratiilor, fiind condamnat la șapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudării Băncii Internaționale a Religiilor. În 2012, Stai­cu reușea o răsturnare spectaculoasă de situație. În timp ce se afla în penitenciar, pedeapsa i-a fost anulată de trei judecătoare de la Curtea de Apel București, care ar fi fost mituite cu peste 600.000 de euro. Cazul s-a transformat într-un nou dosar penal din care, contopit cu pedeapsa din dosarul Transgaz Mediaș, au rezultat încă zece ani de pușcărie. Recent, procurorii DNA au reușit să obțină în justiție rejudecarea contestației din dosarul BIR, pe care Dinel a retras-o la primul termen, în 15 noiembrie 2016. În consecință, la cei zece ani de închisoare, omul de afaceri cumulează alți șapte ani, plus returnarea unui prejudiciu de 4,2 milioane de euro.
Unde este averea lui Dinel Staicu? În episodul de astăzi, vom vedea ce se întâmplă cu depozitul Frigorifer Craiova, despre care se știa că este controlat din umbră de afaceristul craiovean.

În noiembrie 2006, Dinel Staicu era trimis în judecată alături de Ion Popescu, fostul director al Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR), şi de funcţionarii BIR Radian Răceală şi Viorica Duţu, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată. În acest dosar, procurorii DNA au stabilit că, în perioada iulie 1999 – februarie 2000, în calitate de preşedinte al băncii, director, respectiv şef serviciu, Popescu, Răceală şi Duţu au aprobat, cu încălcarea normelor bancare, cesiuni de creanţă în valoare de 10.786.123 de lei şi credite de 8.053.561 de lei către 11 societăţi comerciale controlate de Dinel Staicu. Creditele au fost acordate cu încălcarea normelor interne de creditare ale BIR, dar şi a reglementărilor BNR prin care se interzicea creditarea societăţilor pentru care nu putea fi efectuată analiza bonităţii şi a posibilităţilor de rambursare. Pe 4 aprilie 2011, omul de afaceri Dinel Staicu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la şapte ani de puşcărie. Aceeași pedeapsă a primit-o și Popescu, iar Radian Răceală a fost condamnat la cinci ani de închisoare, în timp ce Viorica Duţu a fost condamnată la patru ani de închisoare cu suspendare.
În plus, instanța a obligat inculpații să achite BIR sumele de 8.053.561 şi 10.786.123 de lei (valoarea creditelor obținute și creanţelor cesionate, în total 18.839.684 de lei), plus dobânzile calculate de la data acordării fiecărui credit pentru SC BDJ SA, SC Frigoriferul SA, SC Avab SRL, SC Abator Mofleni SA, SC Jiul Vulcan SRL, SC Vladinex SRL, SC And Kris SRL, SC Mozoc SRL, SC Poldinex SRL, SC Practicianul SRL şi SC Rebega Consulting SRL.

Dinel, aproape să scape de închisoare

După ce a ajuns după gratii, Dinel Staicu a început demersurile pentru a scăpa de condamnare, iar în noiembrie 2011 a formulat la Curtea de Apel București o contestație în anulare, care i-a fost admisă pe 22 februarie 2012. Completul de judecată a invocat atunci autoritate de lucru judecat (o persoană nu poate fi judecată de două ori pentru aceeaşi faptă) și a desfiinţat sentinţa de șapte ani de pușcărie.
După admiterea contes­ta­­ției, procurorii DNA au încercat să-și dea seama cum a reușit condamnatul Dinel să scape de cei șapte ani de pușcărie și au aflat că acesta a cumpărat cu peste o jumătate de milion de euro o judecătoare de la Curtea de Apel București.
Astfel, anchetatorii au stabilit că, în cursul lunii februarie 2012, Veronica Cîrstoiu, judecătoare la Curtea de Apel București – Secția I Penală, ar fi primit, prin inculpata Adriana Dascălu, aproximativ 630.000 de euro de la Dinel Staicu, pentru a pronunţa, împreună cu ceilalţi doi membri ai completului de judecată, admiterea contestaţiei în anulare formulată de Dinel Staicu. Procurorii au stabilit că banii au ajuns la judecătoare prin intermediul lui Marian Staicu, fratele lui Dinel, dar şi al altei inculpate din acest dosar, Ioana Popescu. Ulterior, judecătoarea Cîrstoiu şi colegii săi s-au pronunţat în favoarea lui Dinel Staicu, anulând pedeapsa definitivă de şapte ani de închisoare dată lui Dinel Staicu tot de Curtea de Apel Bucureşti. Odată cu anularea pedepsei, același Dinel Staicu a scăpat și de achitarea prejudiciului către BIR.

Hotărâre anulată de procurorii DNA

Mai departe, în aprilie 2014, Veronica Cîrstoiu și magistratele Liliana Bădescu și Dumitriţa Piciarcă au fost trimise în judecată într-un dosar în care au fost acuzate că au falsificat decizia penală nr. 381/22.02.2012, prin care a fost admisă contestaţia în anulare formulată de Dinel Staicu.
Pentru a reuși recuperarea prejudiciului BIR, anchetatorii au pus sechestru pe bunurilor celor trei magistrate. „Ca urmare a admiterii contestației în anulare, Staicu Dinel a obținut un avantaj patrimonial, constând în desființarea obligațiilor civile, în cuantum de 18.839.684 lei către Banca Internațională a Religiilor și în anularea obligației de a executa pedeapsa definitivă (…). Totodată, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator, până la concurenţa sumei de 18.839.684 lei, asupra unor bunuri și conturi bancare aparținând celor trei inculpate”, au precizat procurorii DNA.
În mai 2016, Curtea de Apel București a hotărât să le achite pe inculpatele Liliana Bădescu și Dumitriţa Piciarcă, însă DNA a formulat apel împotriva acestei hotărâri, dosarul fiind în prezent pe rolul Curții Supreme. În cazul Veronicăi Cîrstoiu, instanța a dispus continuarea judecării într-un dosar separat, aflat în prezent pe rolul Curții de Apel București.
Între timp, procurorii DNA au cerut, tot la Curtea de Apel București, revizuirea contestației în anulare prin care a scăpat Dinel Staicu de pedeapsa din dosarul BIR, iar pe 25 octombrie 2016 au obținut o hotărâre favorabilă. „Anulează decizia penală nr. 381/22.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti – Secția I Penală, pronunţată în dosarul penal nr. 9972/2/2011. Fixează termen pentru rejudecarea contestaţiei în anulare la data de 15.11.2016, cu citarea contestatorului – condamnat Staicu Dinel şi a intimatei Banca Internaţională a Religiilor“, se arată în hotărârea instanței.
Pe 15 noiembrie, instanța nu a mai avut ce judeca, pentru că Dinel Staicu și-a retras contestația în anulare formulată încă din noiembrie 2011. Astfel, Dinel Staicu rămâne cu pedeapsa de șapte ani de închisoare.

Dinel Staicu, cu bani și fără bani

Printr-o hotărâre de pe 15 mai 2013, Judecătoria Sector 2 București a admis cererea procurorilor DNA și a instituit sechestru pe bunurile mobile și imobile ale lui Dinel Staicu, măsură ce a fost menținută și de Tribunalul București. Sechestrul a fost pus pentru recuperarea prejudiciului în dosarul „Transgaz“. Potrivit evz.ro, judecătorii bucureșteni au reținut că Dinel Staicu ba susținea că deține importante sume de bani și afaceri, ba că toată averea sa a ajuns la Asociaţia Creştin Catolică şi Ortodoxă (ACCO).
„Deşi bunurile inculpatului nu sunt nici în prezent individualizate, inculpatul admite faptul că este proprietarul unor bunuri mobile şi imobile şi al unor sume de bani, depunând la dosar înscrisuri privind obţinerea unor venituri semnificative (de exemplu, 3.535.959 de lei de la SIF Oltenia SA, în perioada 2006-2010). În trecut, atât în faza urmăririi penale, cât şi în faza judecăţii, inculpatul a contestat deţinerea unor valori patrimoniale semnificative, susţinând că toate veniturile sale au fost îndreptate către Asociaţia Creştin Catolică şi Ortodoxă (ACCO). Relevant în acest sens este şi faptul că, pentru a demonstra că fratele său avea acces la sume mari de bani fără acordul lui prealabil, inculpatul a arătat în şedinţa din 3 aprilie 2013 că are afaceri şi conturi de aproximativ 3 milioane de euro, iar la el în familie 200-300.000 de euro erau mereu la dispoziţie, în vreme ce cu prilejul soluţionării cererilor de liberare provizorie din anul 2012 arăta că toate veniturile sale au mers la ACCO“, au reținut judecătorii.
În final, magistrații au hotărât că se impune instituirea sechestrului pe bunurile lui Dinel Staicu, reținând că „atitudinea oscilantă a inculpatului în ceea ce priveşte patrimoniul său justifică temerea că, în cazul prefigurării unei soluţii nefavorabile, acesta ar putea încerca înstrăinarea bunurilor sale pentru a evita executarea obligaţiilor civile ce i-ar fi stabilite“.

Executat silit în dosarul Transgaz

În noiembrie, anul acesta, Transgaz SA Mediaș a obținut în instanță, printr-un executor judecătoresc, executarea silită a doi inculpați din dosarul „Transgaz“, Dinel Staicu și Adrian Bozga. „Admite cererea. Încuviinţează executarea silită a dispoziţiilor titlului executoriu reprezentat de decizia penală nr. 825/A/10.06.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 19797/300/2010, prin toate formele prevăzute de lege, până la realizarea creanţei în sumă de 24.185.728,87 lei reprezentând daune-materiale, precum şi până la realizarea cheltuielilor de executare silită. Fără cale de atac“, se arată într-o hotărâre a Judecătoriei Sector 2 București.

Staicu a obținut contopirea a două pedepse 

După ce a fost condamnat în dosarul devalizării BIR, Dinel Staicu a mai primit două pedepse definitive. Astfel, în septembrie 2014, Staicu a fost condamnat la cinci ani de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat de mituirea judecătoarei Veronica Cîrstoiu de la Curtea de Apel București. Ulterior, în iunie 2015, Staicu a fost condamnat definitiv la nouă ani de închisoare în dosarul fraudării patrimoniului Transgaz SA Mediaș. După două luni, în august 2015, Dinel Staicu a cerut contopirea celor două pedepse, iar în februarie, anul acesta, Tribunalul București i-a admis acțiunea. Astfel, instanța a contopit pedepsele de cinci și nouă ani de închisoare în una singură, de zece ani de închisoare. Din această pedeapsă se scade perioada executată (21 aprilie 2011 – 11 februarie 2013, 13 august 2013 – la zi). De asemenea, judecătorii bucureșteni au dispus menținerea sechestrului pus de Judecătoria Sector 2 București încă din luna mai 2013 pe bunurilor mobile și imobile ale lui Staicu. 

FRIGORIFER-ul, scos la vânzare în contul creditelor BIR

După 11 ani de procese, depozitul Frigorifer Craiova va fi scos la vânzare pentru stingerea creditelor pe care societățile controlate de omul de afaceri Dinel Staicu le-au făcut la BIR în perioada 1999-2000. Frigorifer Craiova a fost evaluat la 2,5 milioane de euro și va fi scos pe piață cel mai probabil în prima jumătate a anului 2017.

În anii 1999-2000, 11 societăți comerciale controlate de omul de afaceri craiovean Dinel Staicu au contractat credite de 4,2 milioane de euro de la Banca Internațională a Religiilor (BIR). Creditele nu au fost rambursate, iar ulterior firmele au fuzionat, trecând prin filiera BDJ SA, în societatea Reconversia SA Podari, aflată acum în faliment.

Proces de 11 ani pentru o tranzacție controversată

Când BIR a intrat în faliment (2000), lichidatorii băncii au căutat să identifice și să execute bunurile gajate pentru creditele nerambursate. Printre acestea se afla și depozitul Frigorifer Craiova (21.400 mp). Ca să scape de lichidatorii BIR, Dinel Staicu a mutat Frigoriferul pe altă firmă. Concret, înainte ca BDJ să fuzioneze în Reconversia, depozitul a fost vândut către Carnexpod SA Craiova, o societate înființată în 2000 și controlată tot de Dinel Staicu. Controversatul contract de vânzare-cumpărare interzicea înscrierea Frigorifer în Cartea Funciară (CF) pe numele noului proprietar, iar activul revenea în 2030 în proprietatea BDJ/Reconversia. Operațiunea de mutare a activelor urmărite de BIR a inclus, alături de depozitul Frigorifer (10 ianuarie 2002), abatoarele Mofleni și Podari (17 ianuarie 2002). Lichidatorii BIR au aflat foarte târziu de aceste tranzacții. Reconversia a intrat în faliment (2003), iar proaspătul administrator judiciar al firmei, Rominsolv Consulting SRL București, a inițiat o acțiune în justiție pentru anularea tranzacțiilor BDJ – Carnexpod. Tribunalul Dolj a admis acțiunea (21 noiembrie 2013) și a dispus anularea contractelor de vânzare-cumpărare, dispunând repunerea părților în situația anterioară. Carnexpod a făcut recurs, iar Curtea de Apel Craiova a casat sentința (9 martie 2006) și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj. Procesul a luat-o de la capăt. Între timp, falimentara Reconversia a fost preluată de lichidatorul Rovigo SPRL București. La rejudecarea procesului, Tribunalul Dolj a desființat din nou controversatele contracte de vânzare-cumpărare (6 iulie 2011). Carnexpod a făcut apel (2 august 2011), dar de data aceasta Curtea de Apel Craiova a respins acțiunea (7 martie 2012). De precizat că în aceste procese BIR a fost reprezentată de lichidatorul RVA Insolvency Specialists SPRL și de administratorul special SIF Oltenia.

BIR, creanțe de 2,6 milioane de euro la Carnexpod

Între timp, Carnexpod a intrat și ea în insolvență (28 iunie 2012), lichidator fiind societatea AMT Servicii Insolvență SPRL Craiova, ulterior Casa de Insolvență GMC SPRL. Procesul pe active s-a mutat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a casat deciziile instanțelor craiovene. Instanța supremă a luat o decizie interesantă, care a simplificat soarta acestui proces. Judecătorii au considerat (12 februarie 2013) că speța nu este de competența instanțelor de drept comun, ci de competența specială a unui judecător sindic. În consecință, dosarul a fost returnat la Tribunalul Dolj (17 septembrie 2013). În timpul procesului, lichidatorul Reconversia (Rovigo) a depus la dosar o adresă (3 octombrie 2016) prin care a înștiințat instanța că renunță la acțiune. La pachet, din dosar s-au mai retras în același timp BIR și SIF Oltenia. În consecință, dilema imobiliară a fost lămurită după 11 ani de procese. Activele au rămas în patrimoniul Carnexpod, hotărârea instanței de fond rămânând definitivă și irevocabilă prin nerecurare, la 5 decembrie 2016.
Cum activele sunt garanții imobiliare la BIR, banca s-a înscris și la masa credală a Carnexpod. Până la următorul termen al procesului de faliment (29 martie 2017), Carnexpod își va înscrie la cartea funciară dreptul de proprietate asupra celor trei imobile (depozitul Frigorifer, abatoarele Mofleni și Podari). Potrivit lichidatorului GMC, din totalul mesei credale a Carnexpod (3,7 milioane euro), cea mai mare parte îi revine BIR (2,6 milioane de euro). Din cele trei active evaluate la 3,4 milioane de euro, cel mai scump este depozitul Frigorifer (2,5 milioane de euro), urmat de abatorul Podari (477.000 de euro) și abatorul Mofleni (334.000 de euro).
Cel mai probabil, proprietățile controlate până acum prin interpuși de Dinel Staicu vor fi scoase la vânzare în prima parte a anului 2017. Până atunci însă, depozitul Frigorifer este închiriat contra sumei de 4.000 euro/lună către Frig Carnexpod SA, altă societate controlată de apropiați ai lui Dinel Staicu.