Liziera care protejează de viscol și zăpadă drumul național Craiova – Caracal – Alexandria riscă să dispară de pe fața pământului după ce peste 10.000 de metri pătrați au fost retrocedați pe baza unor sentințe judecătorești controversate. Compania Națională de Administrare a Drumurilor (CNADNR) și Ministerul Transporturilor s-au opus, spunând că liziera aparține domeniului public al statului și este de importanță vitală pentru siguranța circulației, dar nu au avut nici o șansă în fața tăvălugului deciziilor judecătorești. Magistrații, la rândul lor, au avut păreri diferite despre justețea retrocedării lizierei, la fel și experții desemnați în dosare. Semnele de întrebare sunt cu atât mai mari cu cât persoanele fizice care au devenit proprietarele unei bucăți importante din lizieră primiseră deja aceleași suprafețe de teren, dar în altă parte. Practic, ele au indicat judecătorilor locul unde să fie puse în posesie (pe marginea DN 6, vizavi de hipermarketul Selgros), iar magistrații s-au conformat pe baza unor dovezi neclare, inclusiv pe motiv că perdeaua de protecție nu mai există. În plus, din datele existente până acum, CNADNR nu ar fi pus liziera la dispoziția Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Craiova pentru punerea în posesie, așa cum cere legea, iar terenul nu ar fi fost scos din domeniul public al statului prin hotărâre de guvern. După retrocedare, o parte din lizieră a fost defrișată, aparent de persoane necunoscute, iar pe marginea DN 6 au apărut, precum ciupercile după ploaie, mai multe magazine.
Asaltul imobiliar asupra lizierei de pe marginea drumului național care duce de la Craiova la Caracal a început cu mult timp în urmă. Nimeni nu a reușit sau nu a dorit să clarifice modul în care zeci de mii de metri pătrați de teren au trecut din proprietatea și administrarea statului în proprietatea unor persoane fizice pe baza legilor retrocedării. Hălci importante din pădurea care protejează drumul de zăpadă și viscol au început să dispară pentru a face loc magazinelor amplasate strategic pe marginea drumului. Cum s-a ajuns aici? Prin hotărâri judecătorești ale căror consecințe nu mai pot fi întoarse acum. Dănuț Nicu Petrescu și Sorin Monțescu sunt doi dintre cei care au primit teren pe amplasamentul lizierei. Ei au moștenit mai multe pământuri, dar în locuri care nu le conveneau, așa că au anulat vechile titluri de proprietate și au obținut altele noi pe amplasamentele dorite. Modul în care au devenit proprietari ar putea fi subiect de film. Fiecare dintre ei a dat în judecată instituții ale statului, în speță Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Craiova, cea care a pus în posesie în zonă, deși terenul nu se află pe teritoriul administrativ al Craiovei, ci al comunei Cârcea. Este una dintre multele anomalii ale procesului de retrocedare. Petrescu și Monțescu nu au câștigat tot timpul, dar, atunci când au făcut-o, s-au ales cu mii de metri pătrați de teren acolo unde și-au dorit. Judecătorii nu au fost nici ei siguri de ceea ce le cereau cei doi, așa că au apelat la experți, care, la rândul lor, au avut păreri contrare.
Cum a început procesul de retrocedare
Undeva prin anul 2006, Dănuț Petrescu și Sorin Monțescu s-au adresat Judecătoriei Craiova și au cerut ca judecătorii să oblige Comisia Locală Craiova să le restituie teren arabil de 11.667 mp în Craiova, la kilometrul 3, teren aflat în patrimoniul Agroind. În motivare, cei doi au arătat că li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 în calitate de moștenitori ai autorului Monțescu Petre asupra terenului de 25.000 mp teren arabil din care 13.333 mp echivalent teren arabil în imediata apropiere a Agroind, în punctul Șoseaua Caracal, kilometrul 3 și 11.667 de metri pătrați în acțiuni la Agroind. Procesul a ajuns până la Tribunalul Dolj și a rămas fără obiect, deoarece judecătorii au concluzionat că terenurile nu fuseseră preluate de la Ministerul Transporturilor pentru a fi puse în posesie. „Deși pe parcursul procesului Primăria Craiova a avut o poziție procesuală oscilantă furnizând informații contradictorii în legătură cu situația juridică actuală a terenului, cu toate acestea, din economia actelor atașate se reține că terenul solicitat face parte din domeniul public. În acest context și având în vedere dispozițiile art. 26, alin 1 din Legea nr. 247/2005 concluziile raportului de expertiză rămân fără relevanță juridică în cauză atâta vreme cât terenurile nu sunt preluate de la MTCT (Ministerul Transporturilor – n.r.) în scopul atribuirii către persoanele îndreptățite“, a spus instanța. Dănuț Petrescu a inițiat atunci alt proces împotiva Comisiei Locale Craiova și a Comisiei Județene, care avea ca obiect anularea titlului de proprietate pentru terenurile pe care le moștenise. Prin plângerea înregistrată în 2006, el solicita corectarea Titlului de Proprietate (TDP – n.r.) 1143 – 9666/15.04.1994 emis de Comisia Județeană sub aspectul vecinătăților înscrise în titlu în vederea identificării și înscrierii în cartea funciară. În motivare, Petrescu a arătat că sunt trecuți vecini care nu există, iar altul, Monțescu Constantin, nu are identificat terenul, fiind în litigiu cu Comisia Locală Malu Mare pentru suprapunere de terenuri. În 2007, Judecătoria i-a admis plângerea, iar titlul de proprietate emis în 1994 a fost anulat. Comisia Județeană și Comisia Locală Craiova au fost obligate să emită alt titlu pe numele Petrescu pe o suprafață de 5.000 mp pe teritoriul Craiovei. Instanța a reținut că petentul a fost pus în posesie cu 5.000 mp de teren agricol în extravilanul Craiovei, Tarlaua 10, Parcela 20/10 vecinătățile suferind o serie de modificări fără a se clarifica motivul operării schimbării. Instanța a constatat că nu a existat o punere în posesie, o reconstituire efectivă a dreptului de proprietate. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Comisia Locală Craiova pe motiv că Petrescu a formulat o cerere de reconstituire în natură pe Legea nr. 247/2005 care a fost soluționată, iar intimatul nu a urmat procedura prealabilă administrativă prevăzută de legile fondului funciar. Alt motiv invocat de Comisie a fost acela că TDP a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, iar vecinătățile sunt corecte în raport de planul cadastral. Printr-o decizie din aprilie 2008 s-a admis recursul, s-a casat sentința și s-a trimis la rejudecare. Judecătorii au considerat că prima instanță a acordat altceva decât ceruse Petrescu. La rejudecare, magistrații de la Judecătoria Craiova au apreciat că acesta are dreptate și că ar trebui să primească cei 5.000 de metri pătrați exact acolo unde ceruse, adică pe liziera de pe marginea DN 6. Iată cum a fost motivată decizia: „prin TDP 1143/1994 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea Elenei Petrescu – autoarea reclamantului, pentru terenul de 5.000 mp situat pe raza localității Craiova, în T 10, P20/10, cu vecinătăți: N – Monțescu Constantin și DN 416, E – Dn 416 și Agroind Craiova, S – Agroind Craiova, V – Agorind Craiova și Monțescu Constantin. Cu o adresă din 2005, CNADNR Craiova a comunicat reclamantului că DN 416 nu există, iar pentru aceasta să se adreseze Primăriei Craiova. Conform procesului-verbal întocmit de expert Viorel Cârpici la cererea reclamantului, terenul în litigiu nu a putut fi identificat pe baza schițelor puse la dispoziție de delegatul Primăriei Craiova. Instanța constată că, deși scriptic TDP cuprinde întreaga suprafață de teren pentru care s-a realizat reconstituirea, în fapt o parte este deținută de alte persoane, ceea ce echivalează cu o nereconstituire a dreptului. Din precizarea la acțiune, instanța constată că petentul a solicitat reconstituirea dreptului pe vechiul amplasament, învederând că acesta este liber. Instanța constată că vechiul amplasament se regăsește în T10, P185 care nu a fost atribuit altor persoane, astfel cum reiese din adresa nr. 1830/2007 eliberată de OCPI (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară – n.r.). Instanța anulează TDP 1143, obligă Comisia Locală să-l pună în posesie pe reclamant și Comisia Județeană să emită TDP pentru suprafața de 5.000 mp situată în T10, P185“, se arată în hotărârea Judecătoriei Craiova din 10.06.2008. Instanța a greșit numărul tarlalei, așa că Petrescu a cerut și obținut îndreptarea erorii. Hotărârea din iunie, care a rămas irevocabilă, este foarte importantă, deoarece ea a fost invocată și în alte procese prin care s-a mai obținut teren pe lizieră. Ulterior, Primăria Craiova l-a pus pe Petrescu în posesie, iar Comisia Județeană a emis alt titlu de proprietate. Ciudat este că pentru aceeași suprafață de teren există două procese-verbale de punere în posesie, unul din 2 decembrie 2008, altul din 11 iunie 2009, în care cei 5.000 de metri pătrați sunt când în extravilanul, când în intravilanul comunei Cârcea. Doar categoria rămâne aceeași – alte terenuri neagricole. Și mai straniu este că pe numele Petrescu Dănuț figurează și două titluri de proprietate cu același număr, dar cu grafică vizibil modificată la unul dintre ele.
CNADNR, opoziție fără succes
Cum au retrocedat judecătorii cei 5.000 de metri pătrați fix pe liziera de lângă DN 6 rămâne un mister în condițiile în care Compania Națională de Drumuri s-a opus constant, spunând că liziera face parte din domeniul public al statului și este vitală pentru siguranța circulației. Primăria Craiova a încercat, în nenumărate rânduri, să obțină terenul de la Companie pentru a-l pune la dispoziția lui Dănuț Petrescu, dar nu a reușit. De aici apare altă întrebare fără răspuns. Chiar dacă exista o hotărâre prin care terenul trebuia retrocedat, cum a fost el scos din domeniul public al statului? Legal, Primăria Craiova nu poate pune în posesie pe nimeni fără să aibă terenul la dispoziție. În cazul nostru, CNANDR trebuia să-i fi pus terenul la dispoziție înainte de a fi pus în posesie și înainte de a se emite un titlu de proprietate, lucru care nu s-a întâmplat.
Încă din martie 2006, primăria trimitea o adresă la Ministerul Transporturilor căruia îi cerea să pună la dispoziția Comisiei de Aplicare a Legii nr. 247/2005 aproape patru hectare din „fosta perdea de protecție“ amplasată la ieșirea din Craiova pentru punerea în posesie, semn că pe lizieră s-au emis ulterior mult mai multe titluri de proprietate. Iată ce răspundea ministerul primăriei prin intermediul CNADNR Craiova: perdeaua de protecție a DN 6 Alexandria – Caracal – Craiova (km 176 -222) a fost prevăzută odată cu modernizarea drumului, încă din anul 1965 aflându-se în administrarea DRDP Craiova până în 1987. Ea a fost trecută în administrarea Inspectoratului Silvic Dolj prin Ordin MTT 352 din 2.03.1987 în temeiul Decretului nr. 328/1987. Începând cu 1993, prin Hotărârea 480/1993 aceste perdele forestiere au revenit în administrarea AND (Administrația Națională a Drumurilor – n.r.), mai exact DRDP Craiova. De asemenea, Ordonanța nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor prevede că aceste perdele forestiere fac parte integrantă din drum, având o importanță deosebită în protejarea drumului împotriva înzăpezirii și a viscolului. Prin urmare, vă comunicăm că nu putem pune la dispoziția Comisiei aceste suprafețe, respectiv perdelele forestiere“.
La minister a trimis adresă și Dănuț Petrescu în care preciza că, împreună cu verii lui, Sorin Monțescu, Constantin Monțescu și Violeta Tribit, au primit în 1994 trei hectare de teren moștenire de la bunicul lor Petre Monțescu: 1,5 ha cu TDP situat de o parte și de alta a DN 6 la ieșire din Craiova, în imediata apropiere a vechiului amplasament și 1,5 ha în exploatare la Agroind Craiova, la care au devenit acționari până în anul 2000, când prin Legea nr. 1/2000 Agroind s-a desființat, iar terenurile au fost distribuite acționarilor. Petrescu spunea că terenurile trebuia distribuite în sole compacte, pe cât posibil pe vechile amplasamente. „Spre surprinderea noastră, deși posedam teren în zona de est în sole compacte de 1 ha, respectiv 0,5 ha, ni s-au eliberat TDP pentru restul de 1,5 ha în zona de vest la punctul Hanul Roșu, zonă cunoscută sub numele de Fața Luncii în sole fărâmițate“. Petrescu susține că, din expertize, a rezultat că pe vechiul amplasament a existat o perdea de protecție care a avut acest rol până prin anii 1992 – 1994, când a fost defrișată, de la drumul care merge spre halta Banu Mărăcine până la intrare din DN 6 la Agroind. „În prezent, terenul este neexploatat, a devenit lăstăriș, așa cum rezultă și din expertiză“, mai susținea el. Petrescu a acreditat ideea că liziera nu mai există și că, de fapt, ceea ce a mai rămas din ea este lăstăriș. Acesta nu s-a mulțumit să atenționeze doar Ministerul Transporturilor, ci s-a adresat și guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu, menționând la final că nu întâmplător este membru activ al PNL Craiova din anul 2002. În adresa către guvern, Petrescu spunea că prin actul de vânzare încheiat în 1937 bunicul lui a cumpărat teren arabil la ieșirea din Craiova pe raza comunei Cârcea la punctul numit „Gropile de Nisip“ care „în precizările specificate la Registrul Agricol Craiova de la vremea respectivă figurează în imediata apropiere a Haltei Banu Mărăcine sau, mai precis, la Bariera Caracalului, așa cum reiese din documentele Arhivei Naționale a Județului Dolj.
„În prezent, din cei 12.500 mp nu dețin decât 5.833 mp în sole fărâmițate în comuna Cernele, zonă opusă de amplasamentul terenului deținut de bunicul meu. Acest amplasament este, în bună parte, liber, așa cum a fost identificat de cei doi experți în zona unei foste perdele de protecție, în prezent lăstăriș. Menționez că nu întâmplător din anul 2002 sunt membru activ al PNL Craiova pe filiera UFD, unde am fost membru din 1998“, spunea el în adresa din iunie 2007. În ciuda opoziției CNADNR, Judecătoria Craiova a retrocedat cei 5.000 de metri pătrați fix pe lizieră. După pronunțare, Primăria Craiova comunica Ministerului Transporturilor că este obligată să-l pună pe Petrescu în posesie, deci are nevoie de teren. Compania s-a ținut tare și nu i-a pus terenul la dispoziție. Și totuși, primăria l-a pus în posesie, iar Comisia Județeană a emis titlul de proprietate. În mai 2009, CNADR Craiova spunea Companiei de la București că nu poate pune la dispoziție Comisiei Locale suprafețe de perdele forestiere. Mai mult, prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, atenționa CNADNR și Comisia Locală să verifice dacă a fost emis vreun proces-verbal de punere în posesie premergător emiterii titlurilor de proprietate în zona perdelei de protecție. „În situația în care vă sunt înaintate solicitări pentru întocmirea proceselor-verbale premergătoare emiterii TDP, vă recomandăm să nu dispuneți întocmirea acestora pentru a nu încălca prevederile art 1, pct 3 al Ordonanței nr. 43/1997“, spunea Georgescu. În realitate, terenurile fuseseră de mult retrocedate.
Defrișare cu autori necunoscuți
Ca printr-un făcut, la puțin timp după ce primise o porțiune din lizieră, circa 2.500 de metri pătrați au fost defrișați, iar terenul a fost nivelat. Petrescu a susținut că persoane necunoscute au intrat pe teren și l-au defrișat. A făcut și plângere la poliție, dar autorul nu a fost găsit niciodată. Perdeaua de protecție a rămas, însă, defrișată. Într-un raport din ianuarie 2012 al Inspectoratului de Regim Silvic Râmnicu Vâlcea (ITRSV) se arată că Petrescu a sesizat faptul că în 2010 și 2011, persoane necunoscute au defrișat o suprafață de 500 de metri pătrați, respectiv 2.000 de metri pătrați. ITRSV i-a recomandat să se adreseze poliției și i-a atras atenția asupra reducerii suprafeței fondului forestier național. Deci, ITRSV considera că perdeaua face parte din fondul forestier. Într-o altă adresă, ITRSV îi spunea lui Petrescu că legea interzice reducerea suprafeței fondului forestier și că este obligat să reîmpădurească suprafața „de pe care s-a înlăturat arboretul în termen de cel mult două sezoane de vegetație de la tăiere. Nerespectarea acestei obligații constituie infracțiune“, spunea ITRSV. Inspectoratul s-a declarat însă neputincios când doi ani mai târziu răspundea la sesizarea unor locuitori din zonă, care reclamau defrișare precizând că nu poate aplica măsurile legale din cauza încadrării suprafeței de teren la „alte terenuri neagricole“, ceea ce nu implică cu certitudine noțiunea de fond forestier sau vegetație forestieră în afara fondului forestier“. Dar nici nu a făcut o expertiză pentru a vedea despre ce este vorba. În 2010, CNADNR s-a autosesizat, când în urma unei revizii de sector a constatat tăierea arborilor „în perdeaua de protecție rutieră aflată între km 221 + 850 – 222 +000, zona Ford (…) Având în vedere importanța acestei perdele în perioada de iarnă, vă rugăm să ne sprijiniți pentru depistarea celor care o distrug cu mențiunea că aceasta este în gestiunea Drumurilor Naționale“, cerea CNADNR Craiova Poliției Cârcea. Într-u răspuns trimis ITRSV, Compania spunea că, din punctul ei de vedere, cei 5.000 de metri pătrați au fost retrocedați abuziv. „Din punctul nostru de vedere, acestuia i-a fost retrocedată în mod abuziv de către Primăria Craiova suprafața de 5.000 mp, acest fapt realizându-se prin inducerea în eroare a instanței de judecată cu motivarea că perdeaua de protecție a DN 6 nu mai exista la momentul respectiv. La încercările repetate ale petentului Petrescu Dănuț Florin, precum și ale Primăriei Craiova de a se pune la dispoziția Comisiei de Aplicare a Legii nr. 247/2005 suprafețele de teren ocupate de perdelele de protecție, CNADNR prin DRDP Craiova și-a menținut poziția de a nu preda perdelele de protecție, acestea având o importanță deosebită“, spunea CNADNR Craiova.
Liziera, făcută praf din documente
Dănuț Petrescu nu s-a mulțumit cu cei 5.000 de metri pătrați, ci a cerut încă 2.500 de metri pătrați în continuarea celor existenți. Desigur a invocat decizia din 2009 ca precedent. Judecătoria i-a respins cererea. „Terenul din T12, P185 este perdea de protecție a DN 6 Alexandria – Caracal – Craiova, face parte integrantă din drum și se află în administrarea DRDP Craiova, aspecte care rezultă dintr-o adeverință a comunei Cârcea din 2010, o adresă a DRDP Craiova, a Primăriei Craiova, altă adresă a comunei Cârcea și din raportul de expertiză efectuat în cauză, în acesta din urmă menționându-se și că terenul face parte din domeniul public al statului. Faptul că reclamantului i s-a mai reconstituit o suprafață de teren de 5.000 mp în aceeași tarla și parcelă, prin sentința civilă 9582/10.06.2008 a Judecătoriei Craiova (…) nu poate constitui un argument pentru a i se mai atribui încă o suprafață în aceeași zonă, având în vedere că domeniul public e inalienabil, imprescriptibil și insesizabil, terenurile având acest regim juridic neputând face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar. Pe de altă parte nu s-a demonstrat în cauză nici că terenul solicitat ar constitui vechiul amplasament, în suplimentul la raportul de expertiză reținându-se că acesta s-ar afla în zona „halta Banu Mărăcine“, iar Primăria Craiova nu deține planuri cu amplasamentele vechi ale terenurilor, anterioare proceselor de expropriere din acea zonă“, a spus Judecătoria. La recurs, Petrescu a arătat că expertul nu a înțeles să analizeze actul de proprietate, răspunzând evaziv că nu se poate preciza cu exactitate care este vechiul amplasament. Petrescu a mai spus că instanța trebuia să dispună din oficiu refacerea răspunsului la obiective. „Suprafața de teren de la Hanul Roșu este într-o zonă improprie folosinței, teren mlăștinos. Instanța greșit reține că terenul ar fi domeniu public. Instanța a reținut greșit că terenul se află pe zona Perdelei de Protecție, pentru că expertiza făcută de Nicolaescu Constantin a precizat clar că terenul din T12 P185 este situat pe fosta perdea de protecție, în prezent vegetație forestieră. În plus Legea perdelelor forestiere nu restricționează restituirea acestora“, a arătat Petrescu. Tribunalul Dolj a admis recursul, a casat hotărârea, a trimis spre rejudecare și a cerut suplimentarea probelor privind regimul juridic al terenului și cât din suprafață mai constituie domeniu public cu perdea de protecție pentru DN 6.
În rejudecare, Judecătoria i-a dat dreptate lui Petrescu în 2012, a anulat TDP și a obligat greșit Comisia Cârcea și Comisia Județeană să procedeze, în limitele atribuțiilor, la punerea în posesie cu 2.500 mp în T12, P185 în prelungirea suprafeței de 5.000 mp pe care o avea deja. Instanța a motivat că perdeaua de protecție este mult diminuată, aproape disponibilă ca și cultură specială de salcâmi, o alcătuire spontană sub formă de lăstăriș și că nu este compactă de o parte și de alta a drumului, așa cum sunt perdelele forestiere. Instanța a considerat că perdelele forestiere au dispărut din neglijența autorităților și că în zonă s-au eliberat titluri de proprietate. Petrescu a obținut 7.500 de metri pătrați din lizieră.
Retrocedare pe lizieră și pentru Monțescu
Nu doar Petrescu a devenit proprietar pe o porțiune din lizieră, ci și vărul său, Constantin Monțescu. În 2008, împreună cu fratele său, Petre, Constantin Monțescu a cerut nulitatea absolută a unui titlu de proprietate prin care moșteniseră teren în Tarlaua 10, Parcela 20/9. Ei au motivat că atunci când au încercat să valorifice terenul au constatat că era ocupat de alte persoane care aveau și ele titlu de proprietate pe aceeași suprafață. Instanța a admis acțiunea și a constatat nulitatea parțială a TDP și a obligat Comisia Locală să întocmească actele și să elibereze un nou TDP pentru 5. 000 mp. După sentință, Monțescu a anunțat Primăria Craiova că vrea să i se dea teren în Tarlaua 12, Parcele 185, unde s-a aflat terenul ce a aparținut tatălui, Monțescu Petre. După modelul Petrescu, primăria a trimis adresă Ministerului Transporturilor pentru un punct de vedere. Prin CNANDR, statul s-a opus. Monțescu nu a renunțat și, în 2013, a obținut de la Judecătoria Craiova o sentință prin care Comisia Locală Craiova, Comisia Județeană, DRDP Craiova și primarul Craiovei, fiecare după competență, să-l pună în posesie cu 5.000 de metri pătrați pe vechiul amplasament, adică Tarlaua 12, Parcela 185. Alții 5.000 de metri pătrați din lizieră ajungeau astfel în proprietate privată. După modelul Petrescu, acesta a cerut retrocedarea pe vechiul amplasament a încă 2.500 de metri pătrați tot în Tarlaua 12, dar parcela 185/1. La Judecătorie a avut câștig de cauză, dar Tribunalul Dolj a admis apelul Comisiei Locale Craiova pe 22 decembrie 2016 și a schimbat în tot sentința Judecătoriei.
CNADNR nu mai este administratorul lizierei
Atât Dănuț Petrescu, cât și Constantin Monțescu au declarat în discuțiile cu GdS că deciziile judecătorilor le-au făcut dreptate după ani de procese chinuitoare și că ceea ce au obținut este dreptul lor. Întrebați despre semnele de întrebare care au rămas în urma proceselor, cei doi au precizat că deciziile instanței sunt definitive și irevocabile și că nu vor defrișa ilegal suprafețe din „lăstăriș“, așa cum au numit ei liziera.
GdS a întrebat CNADNR care este soarta lizierei și cine are grijă de ea acum. „Perdeaua de protecție situată în cadrul Unității Administrativ Teritoriale Cârcea face parte din DN 6, conform HG nr. 480/1993 (…) Din toată perdeaua de protecție a fost retrocedată o suprafață de 5000 mp. Înainte de retrocedare, proprietarul terenului și a perdelei de protecție a fost statul român, prin Ministerul Transporturilor, iar fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova, a avut calitatea de administrator. Acordul pentru retrocedare a fost dat de instanțele judecătorești prin sentințe civile. În prezent, statul nu mai este administrator al terenului retrocedat“, se arată în răspuns.
