Vremea rea nu a creeat probleme în Mehedinţi, unde singurele veşti rele vin de pe Dunăre, acolo unde gheaţa paralizează în continuare navigaţia, iar din cauza debitelor mici producţia de energie la Porţile de Fier I şi II este în continuare scăzută.
Ninsoare slabă şi intensificări de vânt nesemnificative, acestea au fost efectele codului galben de precipitaţii în Mehedinţi, cel puţin până la această oră. Pe drumurile naţionale din judeţ carosabilul este la negru şi doar pe anumite sectoare ale drumurilor judeţene din nordul şi sudul judeţului se circulă în condiţii de iarnă, carosabilul fiind acoperit cu strat de zăpadă tasată. De luni seara, de la ora 21.00, de când ninge în Mehedinţi, stratul de zăpadă căzut nu a depăşit 10 – 12 cm, ţinând cont şi de zăpada depusă anterior. Speriate de episoadele de iarnă severă din sud-estul României, autorităţile au trimis în Mehedinţi două freze şi două şenilate pentru a interveni în situaţii de urgenţă, însă deocamdată nu a fost necesară intervenţia lor.
Scăderea temperaturilor înseamnă energie mai puţină la Porţile de Fier şi îngheţarea completă a Dunării
Veşti mai rele ar putea veni în următoarele zile, când se aşteaptă scăderea temperaturilor. Vom avea o nouă perioadă geroasă, ceea ce va contribui la formarea pe Dunăre a unui pod de gheaţă. De altfel, în acest moment, pe fluviu, din cauza gheţii navigaţia este deja paralizată de aproape o săptămână, iar revenirea frigului ar continua să înrăutăţească situaţia, ceea ce înseamnă că navigaţia ar putea rămâne închisă pentru o perioadă ceva mai lungă. Dacă episodul geros va fi de durată, nu este exclus ca pe fluviu să se formeze o banchiză groasă de gheaţă, care în momentul topirii pune în pericol şi navele aflate în port şi legate la cheu.
Gerul va duce inevitabil şi la scăderea debitelor Dunării, ceea ce ar fi o veste proastă în condiţiile în care producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi II rămâne în continare la pragul cel mai de jos, iar România are mare nevoie de energie. Conform declaraţiei inginerului Cristinel Popescu, preşedintele Sindicatului Porţile de Fier, la Hidrocentrala PF I din cele şase hidroagregate sunt puse în funcţiune numai două, iar la Porţile de Fier II din zece hidroagregate funcţionează numai patru.
„Cele două Hidrocentrale sunt departe de o funcţionare normală, în ultimele zile s-a înregistrat o creştere uşoară a debitului, de la 1850 de metri cubi pe secundă la 2100, a fost mai cald, s-a mai topit un pic din gheaţă, dar este tot o creştere nesemnificativă. Pentru o funcţionare la parametri normali ar fi necesar să avem un debit de 8000 de metri cubi pe secundă. Momentan funcţionează două hidroagregate la Porţile de Fier I, undeva la 240 MW putere instalată şi patru la Porţile de Fier II, în jurul la 110 MW putere intalată. Proporţional, în procente ar veni un 21 % pe Porţile de Fier I şi un 35 % pe Porţile de Fier II” a declarat Cristinel Popescu.
Deci, în condiţiile unei crize energetice, cele două Hirdrocentrale produc la doar 21 şi respectiv 35 % din capacitate, din cauza debitelor scăzute de pe Dunăre, debite care mai pot scădea odată cu scăderea temperaturilor. Cel mai mic debit de pe Dunăre, de când se fac măsurători de către partea românească, a fost înregistrat în data de 12 ianuarie a anului 1954. A fost măsurat la Orşova, în judeţul Mehedinţi, iar valoarea era de numai 1250 de metri cubi pe secundă. Pe atunci, însă, România nu producea energie pe Dunăre deoarece barajul de la Porţile de Fier I nici nu exista, construcţia lui începând zece ani mai târziu, în anul 1964.
Mihai Căruntu
