Încercat de multe probleme, sistemul medical românesc supraviețuiește printr-o mână de oameni care se luptă să ne așeze pe podiumul european și chiar internațional. Prof. univ. dr. Adrian Săftoiu este unul dintre ei. Cu un CV impresionant, medicul are peste 20 de ani de experiență în gastroenterologie și endoscopie. A ridicat cercetarea medicală din Craiova la rangul centrelor universitare mari ale lumii și muncește în continuare să dezvolte sistemul medical din Bănie.
Modest, cu mulți ani de muncă în spate și mereu dornic de a îmbunătăți lucrurile, prof. univ. dr. Adrian Săftoiu este unul dintre cei mai respectați medici din România. Specialist în gastroenterologie și endoscopie, principala activitate a profesorului Săftoiu este centrată pe partea de cercetare medicală, în Centrul de Cercetare în Gastroenterologie al UMF Craiova, înființat în 2005. Sumele alocate cercetării sunt însă mici în România, spune medicul. „În perioada 2005-2008 a fost acordată o sumă undeva în jur de 500 de milioane de dolari. Acesta este bugetul unei singure instituții din SUA pentru cercetare. Toate instituțiile de cercetare din România, care sunt aproape 100, au avut alocat pe patru ani cât are un singur centru din SUA. Însă, cu voință se pot accesa granturi internaționale. Nu e simplu, dar, dacă ai infrastructură și personal, reușești. Noi am încercat mereu să implicăm doctoranzi. Derulăm granturi de cercetare, avem pacienți incluși în proiecte de cercetare. În general, vorbim de bolnavi cu afecțiuni destul de severe veniți din spital sau din ambulatoriu“, spune prof. univ. dr. Adrian Săftoiu.
„Există infrastructură, aparate, dar puține resurse umane“
Centrul de Cercetare în Gastroenterologie al UMF Craiova beneficiază de aparatură de ultimă generație. Singura problemă este cea legată de personalul medical pentru că, de cele mai multe ori, medicii, asistentele și infirmierele aleg să plece în străinătate. Medicii craioveni au însă o bună colaborare cu centrele de cercetare din străinătate. „Avem multe proiecte de cercetare în colaborare cu multe universități, de exemplu, cu Universitatea din Copenhaga sau cu University College London. Finanțările se accesează acum și la nivel european. Partea de servicii medicale din Centrul de Cercetare din Craiova este restrânsă, deocamdată, pentru că nu vorbim de o clinică. Sunt probleme legate de personal, avem puține asistente, puțini medici anesteziști. Există infrastructură, aparate, dar puține resurse umane. S-a dezvoltat însă foarte mult partea de biologie moleculară. Acolo este o echipă de tânără, care va beneficia și de aportul unui cercetător din străinătate“, povestește Adrian Săftoiu.
„Programe de prevenție există în toate țările dezvoltate“
Pacienții au acces la tomograful și RMN-ul din cercetare în gastroenterologie al UMF Craiova. Centrul are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar în limita plafonului stabilit, bolnavii pot beneficia aici de investigații de înaltă performanță. Prof. univ. dr. Adrian Săftoiu spune că în Dolj există mulți pacienți diagnosticați cu cancer colorectal, fiind cel mai întâlnit tip de cancer în județ. În ultimii 25 de ani, numărul bolnavilor de cancer de colon din România s-a dublat şi chiar s-a triplat, spun reprezentanţii Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie din Cluj. În Dolj, numai în 2015 au fost diagnosticați 349 de pacienți. La nivel național, anual apar 4.500 de noi cazuri. Jumătate dintre cei afectaţi mor. Rata mortalității este ridicată în comparație cu ceea ce se întâmplă în alte state europene și din cauză că în România nu există un program național de prevenție pentru cancerul colorectal. „Astfel de programe de prevenție există în toate țările dezvoltate. O directivă europeană din 2008 impune țărilor membre UE să își structureze programe de screening pe cancerul colorectal. În Danemarca au început în 2012. Pacienții după vârsta de 50 de ani ar trebui să își facă o dată la zece ani colonoscopie. Asta presupune însă existența unor centre, aparate, medici, finanțare, dar și a unor decizii politice. În Danemarca au existat ONG-uri, asociații care au făcut presiuni și până la urmă decidenții politici au început programul de prevenție. La noi, în cadrul Societății de Endoscopie Digestivă s-au făcut mereu memorii, dar încă nu avem un program național“, explică profesorul Adrian Săftoiu.
Colonoscopia se poate face și sub sedare
Metoda de prevenție pentru cancerul colorectal este efectuarea unei colonoscopii după vârsta de 50 de ani. Puțini doljeni merg însă să facă această investigație preventiv. Medicii spun însă că în acest moment există posibilitatea de sedare a pacientului. „Procedura se face sub sedare, pacientul fiind supravegheat de un medic. Din păcate, procedurile sunt decontate foarte puțin dacă ne referim la colonoscopie și gastroscopie. În cadrul Centrului de Cercetare facem endoscopie ultrasonografică, o procedură care în momentul de față se face în puține spitale publice pentru că nu există dotare. Este o procedură care combină ecografia cu endoscopia. Sunt aproximativ zece centre private și publice în țară care fac această investigație, dar nu este decontată în regim ambulatoriu. Costurile sunt destul de mari pentru că se folosesc consumabile de unică folosință. Societatea de Endoscopie Digestivă a insistat să fie decontată de CAS, dar nu a luat nimeni această problemă în calcul “, adaugă prof. univ. dr. Adrian Săftoiu.
„Trebuie să existe continuitate”
Prof. univ. dr. Adrian Săftoiu a lucrat în marile centre universitare ale lumii și este de părere că sistemul medical românesc are nevoie să preia un model sanitar pe care să-l adapteze nevoilor populației. „E foarte greu de judecat sistemul public de sănătate pentru că sunt multe de făcut. Cred că până la urmă decidenții politici trebuie să își găsească un model din țări mai dezvoltate care au trecut prin situații asemănătoare, așa cum s-a întâmplat în Polonia, Cehia, Ungaria. Problema este că la noi decidenții politici sunt fragmentați temporar, ministrul sănătății se tot schimbă. Trebuie să existe continuitate“.
Despre prof. univ. dr. Adrian Săftoiu
Absolvent al Liceului „Nicolae Bălcescu“ din Craiova, cu media generală 9,47, a terminat Medicina la Craiova, cu media generală 9,93. În 2000 a fost admis prin concurs în Clinica de Medicină Internă I a Spitalului de Urgenţă din Bănie, cu media 10, doi ani mai târziu a devenit medic specialist în enterologie, iar din 2005 este medic primar în cadrul aceleiaşi clinici. Şi-a început activitatea la catedră în 1996, ca preparator, iar din 2006 este conferenţiar universitar în cadrul disciplinei medicină internă a Facultăţii de Medicină din UMF Craiova. Activitatea didactică a fost dublată de una ştiinţifică activă, concretizată în peste 250 de articole publicate în România şi în străinătate, dar şi de contribuţii în domeniul cercetării medicale. Între 1999 – 2000 a făcut specializare de șase luni în Clinica de Medicină Internă V (Medicină Internă şi Gastroenterologie), Spitalul Universitar Aarhus, Danemarca, punând accent pe gastroenterologie, hepatologie şi în special endoscopie terapeutică, sub îndrumarea prof. dr. Hendrik Vilstrup şi prof. dr. Aksel Kruse. În anul 2002 a urmat un stagiu de pregătire în telemedicină de patru luni la „East-West Space Sciences Center“, Computer and Space Sciences Building, University of Maryland at College Park, United States of America. În 2003 a urmat specializarea de ecoendoscopie de două luni, prin concurs organizat de ESGE (European Society of Gastrointestinal Endoscopy) in Gentofte University Hospital Copenhagen, Danemarca sub îndrumarea prof. dr. Peter Vilmann. În 2005 s-a specializat în ecoendoscopie şi endoscopie terapeutică de 3 luni în Clinica de Chirurgie Endoscopică, Laboratorul de Endoscopie al Gentofte University Hospital Copenhagen, Danemarca, sub îndrumarea profesor Peter Vilmann. Lista competențelor continuă însă pe zeci de pagini.
