Populația plătește cei mai mulți bani pe servicii de telefonie și pentru energie și utilități, în timp ce pentru îngrijire personală și pentru educație se achită cele mai mici sume. Conform statisticilor, locuitorii din regiunea Oltenia dau cei mai puțini bani din țară pentru servicii, mai puțin chiar și decât moldovenii și dobrogenii.
Statisticile ne arată că românii investesc mai mulți bani pentru servicii decât în anii anteriori, însă ponderea cea mai mare a consumului o constituie cheltuielile pentru hrană și pentru mărfuri nealimentare. Indiferent de statutul social, românii cheltuiesc mulți bani pentru servicii de telefonie și de energie electrică, în timp ce pentru îngrijirea personală, pentru sănătate și pentru educație se alocă cei mai puțini bani. Ultima statistică privind cheltuielile pentru plata serviciilor gospodăriilor, publicată de Institutul Național de Statistică (INS), relevă faptul că în 2015, în medie, o gospodărie în care capul familiei era salariat sau în care existau salariați s-au cheltuit pentru servicii de telefonie 116 lei, în timp ce într-o gospodărie în care capul familiei era lucrător pe cont propriu (patron), costurile cu telefonia erau de 76 de lei. Chiar și agricultorii plăteau mult pentru servicii de telefonie, respectiv 52 de lei.
Energia electrică este cea mai scumpă
Facturile de energie electrică și de utilități, adunate, dețin cea mai mare pondere în costurile cu serviciile ale unei familii. Energia electrică este cea mai scumpă. Într-o lună, o familie cu salariați achită 106 lei pentru energia electrică, în timp ce o gospodărie cu un lucrător pe cont propriu plătește 91 de lei pentru energia electrică, iar o familie de agricultori – 80 de lei pe lună. Totodată, sume importante se cheltuiesc și pentru consumul de gaze naturale. INS susține că o gospodărie în care capul familiei este salariat cheltuiește, în medie, 70 de lei pe lună pentru gazele naturale consumate, în timp ce o familie cu un lucrător pe cont propriu achită 28 de lei pentru furnizarea de gaze naturale și o gospodărie din mediul rural plătește, în medie, 6 lei pentru același serviciu.
Energia termică costă 21 de lei pe lună, bani plătiți de o gospodărie cu salariați, 5 lei pe lună într-o familie cu lucrători pe cont propriu și 0,37 lei pe lună, în medie, pentru o familie de agricultori. Cheltuielile cu serviciile de apă și canalizare sunt destul de mari. O gospodărie cu salariați achită 76 de lei pe lună pentru furnizarea de apă și pentru servicii de canalizare, pe când o familie cu un lucrător pe cont propriu plătește 34 de lei pentru servicii similare, iar o gospodărie cu agricultori alocă 11 lei pe lună pentru aceleași servicii.
Sume mai mari se achită și pentru servicii de transport. Gospodăriile cu salariați plătesc 42 de lei pe lună pentru transport, în timp ce patronii achită 29 de lei, iar agricultorii – 26 de lei. O posibilă explicație a faptului că lucrătorii pe cont propriu au cheltuieli cu serviciile mai mici decât salariații ar fi acelea că unele astfel de costuri, cum ar fi cu transportul și cu utilitățile, sunt decontate pe firmele lor și nu pe persoană fizică.
Dintr-un cost mediu cu serviciile, la nivel național, de 457 de lei, calculat de INS, se observă că sumele cele mai mari se alocă pentru energie și utilități. O familie cu salariați plătește 273 de lei pe lună doar pentru energie, încălzire, apă și canalizare.
Educația, pe ultimul loc în costurile gospodăriilor
La polul opus, cele mai mici sume alocate cheltuielilor familiilor cu serviciile sunt cele pentru educație, care sunt infime față de cele pentru telefonie și utilități. Aici se observă că patronii investesc în educația lor și a copiilor lor 8 lei pe lună, salariații au alocat 7 lei pe lună și agricultorii abia 0,97 lei pe lună.
Și pentru servicii de îngrijire personală, populația plătește sume foarte mici. Salariații merg cel mai adesea la frizerie, coafură sau la alți prestatori de servicii de îngrijire personală. Ei achită 15,9 lei pe lună, lucrătorii pe cont propriu plătesc 9 lei pe lună, iar agricultorii doar 4 lei pe lună.
Gospodăriile mai suportă costuri cu alte servicii, cum ar fi cele de sănătate. Salariații alocă un buget de 29 de lei pe lună pentru sănătate, lucrătorii pe cont propriu – 12 lei, iar agricultorii – 5 lei. Aici sunt luate în calcul serviciile de sănătate din clinicile private, care nu sunt decontate de stat. În rest, salariații și angajatorii contribuie cu sume importante la bugetul asigurărilor de sănătate, prin așa-numita CASS (contribuție la asigurările sociale de sănătate), care se reține și de la angajați, și de la angajatori, în procente de 5,5% din salariu, respectiv de 5,2% din venitul salarial.
Oltenia, cele mai mici cheltuieli cu serviciile
Potrivit datelor publicate de INS, în zonele cele mai dezvoltate ale țării se alocă mai mulți bani pentru servicii decât în cele mai sărace. În regiunea Sud-Vest Oltenia s-au înregistrat cele mai mici cheltuieli cu serviciile, comparativ cu celelalte regiuni ale țării. Locuitorii din Oltenia au cheltuit lunar cu serviciile, în medie, 336 de lei, mult mai puțin decât cei din regiunea Nord-Est, care în 2015 au cheltuit 367 de lei pe lună pentru servicii. Cei din Sud-Est au alocat 399 de lei pe lună pentru servicii. În regiunea Sud-Muntenia s-au cheltuit 422 de lei pe lună pentru servicii, în 2015, iar în Nord-Vest – 462 de lei și în Vest 480 de lei pe lună. Locuitorii din regiunile centru și București-Ilfov și-au permis, în medie, să dea cei mai mulți bani pe servicii, respectiv 495 de lei pe lună cei din centru și 732 de lei pe lună cei din Capitală.
Datele INS au fost culese în trei luni consecutive, de la un eșantion care a cuprins gospodării din fiecare județ al țării, din medii diferite de trai.
Alimentele ocupă primul loc în totalul consumului unei gospodării
Potrivit INS, ponderea cea mai mare a cheltuielilor în totalul consumului gospodăriilor o reprezintă cheltuielile pentru hrană. Mărfurile alimentare dețin 41,6%, în medie, în totalul cheltuielilor de consum, mărfurile nealimentare ocupă 31,5% din consum, iar pentru servicii se cheltuiesc 26,9% din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării. Față de anul 2014, în 2015 s-a intensificat consumul pe anumite segmente, după cum urmează: „pentru produsele nealimentare (+9,1%) și servicii (+6,6%) și doar o ușoară creștere pentru produsele alimentare (+0,3%). Atât cheltuielile pentru servicii, cât şi cheltuielile pentru produse nealimentare au avut cea mai mare creștere la categoria de gospodării agricultori (+20,2%, respectiv +9,6%)“, se arată în studiul de la Statistică.
