Apicultori din toată ţara, dar şi din străinătate au fost prezenţi în acest weekend la Craiova. Timp de două zile, aceştia au expus stupi, rame, faguri şi produse apicole, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Târgului Apicol. Fie că au venit să cumpere sau doar să privească, numeroşi craioveni au trecut pragul Centrului Multifuncţional, locul unde s-a desfăşurat evenimentul.
Forfotă mare ieri, la Centrul Multifuncţional din Craiova, unde, timp de două zile, s-a desfăşurat a IV-a ediţie a Târgului Apicol şi prima din acest an. Peste 90 de expozanţi din ţară, dar şi din străinătate şi-au prezentat oferta şi au încercat să atragă cât mai mulţi clienţi. Organizatorii au spus că numărul standurilor închiriate în acest an este cel mai mare de când se desfăşoară acest eveniment. „Anul acesta, la ediţia a patra a Târgului Apicol sunt în jur de 90 de expozanţi din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate, din ţările vecine, îndeosebi. Au fost închiriate peste 120 de standuri, cea mai mare valoare de până acum. Expozanţii comercializează echipamente şi utilaje apicole, rame, faguri, stupi, lăzi de albine şi toată gama de produse apicole. În această locaţie vin, în primul rând, apicultorii, iar târgul se adresează în special lor“, a spus Costi Bodescu, unul dintre organizatorii târgului.
De altfel, aceştia au fost principalii cumpărători. Fie că erau apicultori cu state vechi în domeniu sau doar începători, cu toţii au încercat să îşi găsească obiectele de care aveau nevoie pentru a-şi îmbunătăţi activitatea. „Ca începător, vreau să cumpăr o mască şi o afumătoare, iar preţurile mi se par accesibile. E prima dată când vin şi mi se pare binevenit un astfel de târg“, a spus Mitru Badea, din Balş.
Mierea, produs de lux?
Deşi numărul vizitatorilor a fost unul destul de mare, comercianţii susţin că vânzările au mers prost. De vină ar fi faptul că 2016 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru apicultori, care au înregistrat producţii mici de miere, dar s-au confruntat, totodată, şi cu depopulările de familii de albine. Acest lucru înseamnă mai puţini bani pentru investiţii. „Vânzările merg prost. Anul 2016 a fost greu, iar când anul este slab, şi oamenii sunt mai puţin interesaţi să se dezvolte“, a spus Virgil Strechie, care avea la vânzare mătci.
Producătorii spun că altă cauză a vânzărilor extrem de mici este şi faptul că, în general, românii nu sunt mari consumatori de miere, în comparaţie cu ceilalţi europeni, pe pieţele cărora ajunge mare parte din mierea autohtonă. Aşa se face că de multe ori mierea este considerată un produs de lux. „Sunt familii care nu mănâncă un borcan de miere într-un an întreg, deşi mierea este un aliment complet şi nu ar trebui să fie un lux. O familie formată din patru membri ar trebui să consume cel puţin un borcan de miere pe lună, dar probabil că sărăcia ne împinge să trecem pe lângă ea. Avem la vânzare miere, polen crud, lăptişor de matcă, diverse combinaţii cu cătină pentru imunitate, dar, vedeţi, de când stăm de vorbă, câtă lume s-a oprit să cumpere?“, a spus Dumitru Buzilă, apicultor din Suceava.
De aceeaşi părere este şi Constantin Pâslaru, din judeţul Argeş, care consideră că avem cea mai bună miere din Europa, iar românii ar trebui să o aprecieze mai mult: „Chiar dacă este mai scumpă decât zahărul, oamenii ar trebui să se îndrepte spre acest produs, care e mult mai sănătos. Avem cea mai bună miere din Europa, dar nu este promovată şi oamenii nu ştiu ce beneficii le aduce. Ei trebuie să ştie că un produs de calitate are şi un preţ pe măsură şi există un secret prin care îşi pot da seama dacă o miere este sau nu de calitate. Să întoarcă borcanul şi vor vedea că în interiorul mierii se va forma o bulă. Dacă aceasta este în formă de pară, atunci o pot cumpăra cu încredere“.
„Dacă va fi nevoie, vom picheta sediul guvernului“
Lipsa clienţilor nu este singura problemă cu care se confruntă apicultorii. Aceştia spun că, spre deosebire de celelalte sectoare, ei nu sunt susţinuţi prin programe de finanţare naţionale sau europene. Acesta este şi motivul pentru care ameninţă că vor recurge la forme extreme de protest pentru a-şi face dreptate. „Problemele sunt de luat în seamă pentru că apicultura este singura care n-a primit un ajutor de minimis, ceea ce e foarte grav. Dacă va fi nevoie, vom picheta sediul guvernului pentru a ne face auziţi. Trebuie să fim luaţi în seamă, altfel, dacă vom continua aşa, în zece ani, 50% dintre familiile de albine vor dispărea“, a mai spus Dumitru Buzilă.
Sindicatul Naţional al Apicultorilor, afiliat la Agrostar, a constituit, în weekendul trecut, la Craiova, filiale ale judeţelor Dolj, Olt, Gorj şi Vâlcea, care să-i sprijine pe oameni în demersurile pe care le fac. „Cu ceva timp în urmă, s-a creat Sindicatul Apicultorilor din România, iar ieri (sâmbătă -n.r.), cu ocazia târgului, s-a desfăşurat o întâlnire a conducerii Federaţiei Agrostar, de care aparţine sindicatul, cu membrii şi cu deja numitele conduceri ale filialelor judeţene din Oltenia. Practic, au fost create la nivel local filiale ale sindicatului naţional. S-au discutat diverse probleme, inclusiv despre acest ajutor de minimis care întârzie să se acorde şi se pare că ar fi şanse să se dea în perioada următoare“, a mai spus Costi Bodescu.
Preţul mierii la Târgul Apicol Craiova
Un kilogram de miere de salcâm expusă la standurile producătorilor prezenţi la Târgul Apicol Craiova se comercializa, în medie, cu 35 de lei, în timp ce kilogramul de miere polifloră se vindea cu 25 de lei. Cei care au dorit să cumpere miere de rapiţă au achiziţionat-o cu aproximativ 20 de lei kilogramul, în timp ce mierea de tei se vindea cu 30 kilogramul, iar cea de floarea-soarelui, cu 20 de lei kilogramul.
