Primăria i-a obligat pe craioveni, firme sau persoane fizice, să plătească cu 34% mai mult pentru gunoiul pe care Salubritatea îl ridică și îl depozitează la groapa de la Mofleni pe baza unei ordonanțe de urgență, amânată în ultimii ani, prin care se introduce o taxă de penalizare pentru deșeurile nereciclate. Deși legea prevede că taxa se plătește de către proprietarii sau administratorii gropilor de gunoi, Eco Sud în cazul Craiovei, primăria a motivat că firma ar avea dificultăți financiare dacă ar trebui să achite ea banii. Spre deosebire de Craiova, primăriile din București și Timișoara au refuzat să transfere birul asupra populației. Ministrul mediului a recomandat și el ca taxa să nu fie plătită de populație.
Fiecare craiovean va plăti în plus 2,32 lei pe lună pentru gunoiul pe care îl produce, sumă care se adaugă la tariful existent, de 6,72 lei. Este vorba despre o creștere de 34%, costul total pe persoană ajungând astfel la peste 9 lei pe lună. Concret, o familie cu trei membri va plăti pe lună, pentru gunoi, peste 27 de lei. De ce au fost împovărați craiovenii cu o creștere a taxei pentru depozitarea gunoiului în condițiile în care legea spune că ea trebuie plătită de proprietarii sau administratorii depozitelor ecologice? Pentru că așa a hotărât Consiliul Local Craiova săptămâna trecută, la propunerea primăriei. Interesant este că, alături de consilierii PNL, împotriva proiectului au votat și consilierii ALDE, dar cum PSD are majoritate confortabilă, hotărârea a fost adoptată. Pentru a înțelege cum funcționează sistemul de colectare a deșeurilor trebuie spus următorul lucru: SC Salubritate Craiova SRL, societate deținută de Consiliul Local, colectează gunoiul de la firme, asociații de proprietari și persoane care locuiesc la case, cărora le percepe un tarif aprobat de Consiliul Local care conține costurile cu colectarea, transportul și depozitarea la groapa de la Mofleni. Respectiva groapă este în proprietatea și administrarea firmei Eco Sud, iar firma percepe un tarif Salubrității pentru că îi primește gunoiul. Tariful a făcut obiectul unor scandaluri de amploare, deoarece a fost crescut artificial, dar aceasta este altă poveste. După aderarea la Uniunea Europeană, România s-a obligat să reducă treptat cantitățile de deșeuri pe care le depozitează la gropile de gunoi și să crească gradul de reciclare. Așa a apărut Ordonanța de Urgență nr. 196/2005 prin care se stabileau obligații legate de mediu, în caz contrar România urmând să fie amendată de UE. Printr-o altă ordonanță de urgență din 2013, a fost introdusă o „taxă de depozitare pentru deşeurile inerte și nepericuloase încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale spre depozitare, scopul ei fiind descurajarea depozitării și încurajarea reciclării. Cuantumul taxei a fost stabilit la 80 de lei pe tona de deșeuri depozitate, dar aplicarea ei a fost amânată an de an până în 2017. Un ordin de ministru al mediului din 2016 prevede că taxa se va aplica din 2017, iar cuantumul ei va crește la 120 de lei din 2018.
Cine ar trebui să plătească banii?
Ordonanța nr. 196/2005 este foarte clară în acest sens. Articolul 9, litera c spune că taxa este plătită de către proprietarii sau administratorii de depozite autorizate către Fondul de Mediu. Fără dubiu. Mai toate firmele care administrează depozite ecologice în țară au trimis încă de anul trecut informări autorităților publice să ia măsuri pentru încasarea banilor și că ele nu vor plăti. Eco Sud a amenințat voalat Primăria Craiova că, dacă nu îi plătește taxa, nu va mai primi gunoiul la groapa de la Mofleni, deși dacă ar face-o ar încălca în felul acesta contractul semnat cu municipalitatea care nu îi permite să refuze depozitarea. „Eco Sud va permite depozitarea, cu data de 1 ianuarie, numai în condițiile și cu respectarea prevederilor legii, apelând colectorii care nu au făcut-o deja, să semneze actele adiționale care să le permită accesul în depozit“, spunea Eco Sud la sfârșitul anului trecut. Și, totuși, Eco Sud a permis accesul mașinilor Salubrității, semn că primise promisiuni de la primărie că va găsi o soluție. Și a găsit. I-a pus pe craioveni să plătească în plus. Iată cum motivează primăria acest lucru: „Actul normativ care reglementează această taxă prezintă şi anumite neclarităţi, în sensul în care această taxă în cuantum de 80 de lei trebuie să fie achitată către Administraţia Fondului pentru Mediu de către proprietarii depozitelor sau administratorii acestora. În situaţia în care tot serviciul de salubrizare este finanţat prin taxe colectate de autorităţile administraţiei publice locale de la populaţie este normal ca şi această taxă de depozitare să fie încasată tot de la populaţie. În situaţia în care această taxă ar cădea doar în sarcina proprietarului sau administratorului de depozite, ar conduce la un blocaj financiar pentru aceşti operatori, nici un operator sau proprietar de depozit nefiind în măsură să suporte acest cost suplimentar din bugetul propriu. Pentru municipiul Craiova, în anul 2016, operatorul serviciului de salubritate a depozitat în rampa ecologică o cantitate de 85.000 de tone. Raportându-ne la această cantitate, ar însemna ca operatorul depozitului să achite către Administraţia Fondului de Mediu o sumă de 6.800.000 de lei fără TVA“, motivează primăria de ce îi pune pe craioveni să plătească taxa.
Primarii din București și Timișoara nu vor să audă de taxă
Alte orașe, precum București și Timișoara, nu s-au grăbit să oblige populația să achite acești bani începând cu luna ianuarie. „Cetățenii nu vor plăti aceste costuri. Această taxă de penalizare se va împărți pe lanțul industrial“, spunea acum zece zile primarul Capitalei, Gabriela Firea. La Timișoarea, primarul Nicolae Robu a cerut firmei de salubrizare RETIM (omologul SC Salubritate Craiova – n.r.), la care primăria are acțiuni, să suporte ea taxa. „RETIM a solicitat primăriei să aprobe ca plusul de costuri aferent activității sale pe raza municipiului Timișoara să fie suportat de abonați. Ca primar, voi propune Consiliului Local să nu dea curs solicitării RETIM, ci să solicite RETIM să-și acopere respectivele costuri prin măsuri de îmbunătățire a eficienței, mai ales ținând seama că s-a știut încă din 2013 că aceste costuri suplimentare vor apărea, dar și în condițiile în care contractul dintre primărie și RETIM nu prevede nici o obligație a primăriei pentru astfel de situații“, spunea Robu acum câteva zile. În alte orașe, primăriile s-au conformat și au procedat ca la Craiova.
Pentru a lămuri oarecum lucrurile, Ministerul mediului pregătește un proiect de modificare a OUG nr. 196/2005 prin care spune clar că taxa va fi achitată nu de proprietarii sau administratorii depozitelor ecologice, ci de către firmele de salubrizare. „O contribuţie, datorată de operatorii economici care asigură serviciul de salubrizare al localităţilor şi de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, care realizează în regim propriu salubrizarea localităţilor, care încredinţează deşeuri municipale nepericuloase şi deşeuri inerte în vederea eliminării finale prin depozitare“, se arată în proiect. Mai simplu spus, plata taxei se transferă către firmele de salubritate și primării, care trebuie să recicleze în acest an 20% din totalul deșeurilor colectate, procent care crește până la 50% în 2020. De fapt, ministrul mediului, Dan Constantin, a recomandat acum două săptămâni ca plata taxei să nu fie transferată către populație, deoarece ea reprezintă o penalitate aplicată autorităților care nu respectă țintele de reciclare. „Să nu avem în perioada următoare măriri de taxe din punct de vedere al managementului de deșeuri la cetățeni sau pe administrațiile publice locale. Intenționăm ca în perioada următoare să venim cu o ordonanță de urgență, dar care să-și atingă efectul penalizator de care vorbeam. Această taxă să se aplice la diferența între ceea ce are fiecare operator economic în obiectiv și ceea ce a realizat. Prima modificare: taxa pe depozitare nu va mai fi plătită de depozitar, va fi plătită de operatorii economici, cei care transportă sau cei care depozitează, care vor avea o țintă de valorificare“, spunea ministrul mediului. În realitate, reciclarea este aproape inexistentă, deoarece întregul proces depinde de implementarea Master Planurilor de Deșeuri finanțate din fonduri europene, care conțin stații de sortare în care primăriile nu-și permit să investească din fonduri proprii. În Craiova, de exemplu, colectarea selectivă se face doar printr-un parteneriat cu o firmă care a pus la dispoziție mai multe clopote din plastic unde ar trebui depozitate sticlă, hârtie și plastic. Procentul este neînsemnat din totalul deșeurilor. Altă modalitate este proiectul-pilot al SC Salubritate Craiova din toamna anului trecut prin care locuitorii de la case din zece cartiere primesc saci de diferite culori pentru depozitarea deșeurilor din plastic și hârtie. În ipoteza în care firmele de salubritate vor fi obligate să achite ele taxa pe viitor rămâne o întrebare: de ce trebuie să suporte craiovenii plata ei și nu firma de salubritate, eventual primăria, prin subvenții acordate firmei?
