De la înființare (februarie 2014) și până în prezent, cel de-al doilea parc industrial al Craiovei aflat în administrarea Consiliului Județean Dolj nu a făcut progrese vizibile. A primit titlul de Parc Industrial în 2015, a atras patru firme, care doar au închiriat terenul și cam atât. Zona nu pare încă propice pentru construcții, mai trebuie făcute defrișări, și nici cu utilitățile nu stă prea bine. Parcul dispune până acum doar de un transformator de 2 megawați și de canalizare menajeră și se așteaptă două investiții mari ale CEZ (punct TRAFO de 50 MW) și CJ Dolj (rețele exterioare de utilități). Reprezentantul High-Tech Industry Park susține că apropierea de Aeroportul Craiova face ca toate acțiunile întreprinse să depindă de avize date de Autoritatea Aeronautică, iar obținerea acestora a durat uneori foarte mult.
Al doilea Parc Industrial al Craiovei pare încă să bată pasul pe loc, deși în această lună se împlinesc trei ani de când High-Tech Industry Park a luat ființă pentru „a răspunde necesităţii de a crea noi locuri de muncă“, după cum anunța, încă din octombrie 2013, Consiliul Judeţean (CJ) Dolj. Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, preciza, la acea vreme, că au fost iniţiate demersurile în vederea racordării la reţeaua de alimentare cu energie electrică, precum şi a asigurării accesului rutier la Parcul Industrial „Craiova 2“, având în vedere că Parcul Industrial „Craiova 1“ urma să fie ocupat integral. Ceea ce s-a și întâmplat în 2014. În aprilie, în Parc s-a mai instalat o firmă, MediaPharm, producătoare de mobilier pentru farmacii, pentru ca ultimul teren liber să fie ocupat de turcii de la ETI, pentru fabrica de biscuiţi şi produse de patiserie. „În acest moment, putem spune cu certitudine că firma ETI se aşază pe ultimul teren pe care îl aveam în Parcul Industrial. Ne îndreptăm acum către celălalt parc industrial, iar documentele sunt aduse la zi de către managerul Marin Nicoli. În curând, o să le avem pe toate şi o să salutăm prima firmă care se aşază în noul parc industrial. Aşa cum am adus aici şapte milioane de euro pentru infrastructură, aşa vom aduce şi în celălalt parc, însă acolo mai mult, şi cu investiţii mai de substanţă“, afirma, în aprilie 2014, Ion Prioteasa.
Al doilea parc industrial al Consiliului Judeţean Dolj lua ființă în februarie 2014. SC High-Tech Industry Park Craiova SA avea ca acționar majoritar CJ Dolj (99,90%), restul de procente fiind deținute de SC Parc Industrial Craiova SA. Pentru o perioadă de trei ani, conducerea și administrarea noii societăți i-au fost încredințate lui Marin Nicoli, managerul Parcului Industrial „Craiova 1“, care a fost desemnat administrator unic. Lui Nicoli îi expira contractul de administrare pe 25 februarie 2017, dar a solicitat din decembrie 2016 încetarea lui cu acordul părților. Astfel, de la 1 ianuarie 2017, administrator unic al High-Tech Industry Park a fost numit Dan Dașoveanu, fostul viceprimar al Craiovei urmând să aibă această calitate până la 25 februarie 2017, dată până la care trebuie să aibă loc selecția membrilor Consiliului de Administrație.
Patru firme, nici o construcție, utilități la limită
Ce s-a întâmplat în cei trei ani de existență ai High-Tech Industry Park Craiova? Nu mare lucru. Investitorii nu s-au înghesuit, așa că de crearea de noi locuri de muncă nu poate fi încă vorba. Dacă Parcul Industrial Craiova oferă aproape o mie de locuri de muncă, în High-Tech Industry Park bate vântul. De fapt, aici nu a apărut până în prezent nici un fel de construcție. Din 2015, de când High-Tech a luat titlul de Parc Industrial, patru firme au încheiat contracte cu societatea pentru a se instala aici, însă deocamdată doar plătesc chiria pentru teren (la jumătate față de cea din contract, până când vor începe să funcționeze). Pentru că autoritățile s-au mișcat greu, zona nu pare nici acum propice pentru construcții, mai trebuie făcute defrișări și nici la capitolul utilități nu stă prea bine (parcul dispune până acum doar de un transformator de 2 megawați și de canalizare menajeră).
„Nu putem să ne lăudăm acum că s-au creat locuri de muncă spectaculoase, dar ceea ce este încurajator e că avem patru firme care vor veni aici și vor crea locuri de muncă. Parcul nu a avut o naștere ușoară, pentru că această apropiere de Aeroportul Craiova necesită obținerea de avize de la Autoritatea Aeronautică și care uneori au durat și nouă luni până au venit. Noi avem PUZ-ul avizat de Autoritatea Aeronautică pentru un anumit regim de înălțime (maximum 20 metri – n.r.), dar, la cum sunt legile în România, fiecare nouă cerere de certificat de urbanism se întoarce la Autoritate pentru avizare. Lucrurile acestea durează foarte mult, iar procedura e greoaie. Noi am încercat să le urgentăm, dar e greu în această birocrație mai mult sau mai puțin constructivă“, a explicat Dan Dașoveanu, directorul general al High-Tech Industry Park Craiova.
Parcul Industrial are 24 de hectare, dar numai 15 hectare pot fi închiriate, restul terenului fiind necesar pentru stația de epurare, transformatoare, zona de drum și de utilități, după cum a precizat Dașoveanu. Din cele patru firme, care ocupă circa 5 ha, trei sunt din România (cu domenii de activitate producție articole din piele, producție de becuri ecologice și confecții de damă), cea de-a patra fiind din Anglia (Spirit Circuits, o fabrică de circuite integrate). Englezii au cumpărat momentan altă hală ca să poată începe producția, dar asta nu le-ar asigura tot contractul de furnizare și ar urma să-și construiască hale și pe terenul High-Tech Park. Nu se știe însă și când, pentru că parcul mai are nevoie de utilități.
Facilitățile oferite firmelor sunt atractive
În prezent, ceea ce-i poate atrage pe investitori la High-Tech Industry Park Craiova este doar chiria modică și facilitățile fiscale. Chiria este de 0,1 euro pe metru pătrat, pe lună, iar firmele nu plătesc taxe și impozite pentru teren și construcție. Directorul general Dan Dașoveanu a precizat că există tratative cu încă două firme din România și că au fost discuții și cu două firme din străinătate, una din Turcia, care produce scaune auto, și una din Franța, producătoare de cablaje. „Mai avem loc foarte mult în parc și orice firmă interesată de o investiție greenfield este binevenită. Și are și avantaje, pentru că nu plătește impozit pe teren, impozit și taxe pe clădire, iar la o hală de mii de metri pătrați este mare lucru“, a afirmat Dașoveanu. Acesta susține că ar putea să înceapă construirea halelor, „pentru că avem canalizare menajeră trasă până în margine, care este funcțională, avem apă curentă, care este pe strada Calea București și trece de parc, și mai avem curent, cei doi megawați, care ar fi suficienți pentru început“.
Problema este că lipsesc încă investițiile majore legate de utilități și infrastructură. Transformatorul de 2 MW, care a costat peste 200.000 de lei, a fost, potrivit directorului general, cea mai mare investiție a SC High-Tech Park suportată din capitalul firmei. Alte investiții s-au mai făcut în construirea drumului de șantier, reabilitarea unei clădiri pentru sediul societății, montarea de internet și defrișări. Marile investiții ar trebui făcute de CEZ (un punct TRAFO de 50 MW) și CJ Dolj (rețele exterioare de utilități), dar acestea „pe măsură ce apar noi investitori“. „CEZ a obținut în 2015 un certificat de urbanism pentru un punct TRAFO de 50 megawați dincolo de pista aeroportului, urmând să aducă acești megawați pe sub pistă, din care 20 vor fi folosiți de Aeroportul Craiova, iar restul de Parcul Industrial. Pe 30 ianuarie a venit acordul de la Distrigaz pentru conectarea la gaze de la un punct aflat în zona Hanul Doctorului. CJ Dolj lucrează acum la un SF pentru rețelele exterioare de utilități, adică gaze, drumuri de acces până la intrarea în parc, apă, canal menajer. Așteptăm să se aprobe și apoi să se treacă la proiect tehnic și execuție. Efortul financiar al consiliului județean nu va fi pe un an, ci pe doi, trei ani. Nu ne grăbim nici cu cei 50 de megawați, ci doar cu gazele. Nici cu canalizarea menajeră nu ne grăbim, așteptăm să o facă cei de la Compania de Apă, pe fonduri europene“, a mai spus Dan Dașoveanu. Rămâne de văzut dacă și firmele vor avea atâta răbdare până se pun la punct toate aceste probleme. Mai ales că două din cele patru s-ar afla în procedura de a accesa fonduri europene, iar contractele de închiriere ar trebui transformate în contracte de superficie (drept de proprietate asupra clădirii construite pe terenul altei persoane și drept de folosință asupra acelui teren – n.r.), o procedură la fel de greoaie.
