În ultimele trei luni, în reţeaua termică reabilitată între anii 2005 şi 2009, pe un credit uriaş, au apărut peste o sută de avarii. Conductele ar fi trebuit să reziste între 20 şi 30 de ani, dar s-au spart după nici zece.
Reabilitarea reţelei de termoficare a oraşului Drobeta Turnu Severin începea în anul 2005. Atunci, directorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare semnau cu SC Confort SA, firma omului de afaceri Georgică Cornu, un contract care avea ca scop modernizarea reţelei şi reducerea pierderilor de căldură, ce erau foarte mari la acea vreme. Astfel, Georgică Cornu, supranumit „regele asfaltului din Banat“, devenea „regele conductelor din Oltenia“, deoarece diriguitorii RAAN îi puneau în braţe o investiţie numai bună de muls pe termen lung, care avea să-i aducă în conturi, până la sfârşitul afacerii, zeci de milioane de euro. Lucrarea iniţială pornea de la un contract cu o investiţie nu mai mare de 15 milioane de euro, pentru reabilitarea întregii reţele. Numai că la final, după cinci ani de investiţii, avea să se ajungă la incredibila sumă de 90 de milioane de euro. O sumă colosală ţinând cont că asfaltarea întregii reţele stradale a Severinului a costat doar 25 de milioane de euro, în condiţiile în care a fost turnat covor asfaltic nou pe mai bine de 90% din străzi.
Reţeaua e reabilitată, pierderile la fel de mari
Cum a început reabilitarea reţelei de termoficare a oraşului Drobeta Turnu Severin şi cât de bine a fost făcută ne spune Florin Rogobere, unul dintre liderii de sindicat din Romag Prod. „Punerea la punct a conductelor şi a punctelor termice a costat RAAN-ul 90 de milioane de euro. Este o investiţie făcută de regie în perioada 2005-2009, care nu era trecută în contractul de concesiune decât într-un cuantum mult mai mic. S-a făcut în grabă, cu bani mulţi, şi după aceea randamentul ei în loc să fie mai mare, era mai mic. Pierderile erau mai mari, nu s-a găsit o soluţie care să zic că a fost bună şi a venit în sprijinul termoficării oraşului. Regia, la vremea respectivă, a făcut datorii în bancă pentru a face reabilitarea punctelor termice şi a reţelei subterane“, a spus liderul de sindicat al fabricii de apă grea, care şi din cauza acestor credite neperformante şi a jafului sistematic care a avut loc aici în ultimii zece ani este astăzi în faliment. Deci, nu este nicio eroare, după ce s-au investit 90 de milioane de euro, în loc să scadă, pierderile de căldură au crescut. Surse din interiorul Termo spun că, la scurt timp după reabilitare, acestea se ridicau la mai bine de 40%, ceea ce înseamnă că toată această lucrare nu a avut, practic, nicio eficienţă. De altfel, fiascoul reabilitării reţelei termice este confirmat şi de actualul primar al oraşului, Marius Screciu, care a declarat că „pierderile de pe reţeaua de termoficare a oraşului sunt de peste 40%“, ceea ce face ca alimentarea cu energie termică în sistem centralizat să fie pusă sub semnul întrebării, deoarece primăria nu-şi va putea permite să cumpere agent termic de la o firmă privată şi să o furnizeze populaţiei cu pierderi de 40% pe această reţea, deoarece ar fi imposibilă recuperarea pierderilor.
Conductele care ar fi trebuit să reziste 30 de ani s-au spart după nici zece
Cauza dezastrului să fie oare faptul că ţevile folosite pentru reabilitare erau de proastă calitate? Răspunsul la această întrebare îl avem chiar în aceste zile, când conductele de zeci de milioane de euro crapă una după alta şi cartiere întregi rămân periodic în frig. Conductele ar fi trebuit să reziste cel puţin 20 de ani cele montate suprateran, şi cel puţin 30 de ani cele montate în pământ. Numai că, după nici zece ani de la finalizarea investiţiei, în reţeaua de termoficare a oraşului au apărut cel puţin 100 de avarii, în această iarnă, dintre care peste 60 au fost avarii mari. „Am preluat reţeaua de termoficare de la RAAN şi o avem închiriată. Este o reţea cu mari probleme. Ea a fost şi reabilitată, s-au cheltuit bani pentru renovarea ei, dar în fiecare zi apar alte şi alte avarii, atât pe reţeaua primară, cât şi pe cea secundară. Am găsit ţeavă care are ca durată de viaţă 30 de ani şi care după şapte ani a fost efectiv retezată, pentru că era de foarte proastă calitate. În momentul în care această reţea a fost reabilitată, s-au folosit materiale proaste, pe bani mulţi“, a declarat Marius Screciu, primarul municipiului Drobeta Turnu Severin. Şi reprezentanţii firmei care au reparat cele peste 50 de avarii mari, ce au lăsat periodic sute de oameni în frig pentru mai multe zile, de-a lungul acestei ierni, confirmă problemele reţelei de termoficare. „Nu vă pot spune chiar o cifră exactă, dar am avut până acum cel puţin 50-60 de intervenţii, la care a trebuit să lucrăm pe o perioadă îndelungată de timp, de la câteva ore, până la două-trei zile. În privinţa duratei de viaţă, la magistralele subterane, cu ţeavă preizolată, garanţia furnizorului de ţeavă este pentru 30 de ani, iar la magistralele supraterane – în jur de douăzeci de ani. Deci, este exclus ca la o instalaţie racordată la o magistrală pusă în funcţiune acum opt ani să apară atâtea probleme. Din cele constatate până acum, sunt şi defecte cauzate de material, dar în bună parte din cauza proastei execuţii a lucrărilor de îmbinare“, a declarat Laurenţiu Cernica, directorul firmei de instalaţii termice industriale care repară avariile apărute în reţeaua de termoficare a oraşului.
Desigur, pe măsură ce anii vor trece, situaţia se va agrava, deoarece conductele vor ceda una după alta. Din cauza creditelor neperformante, cum este şi acesta, RAAN a intrat în faliment. Nimic mai convenabil pentru directorii RAAN care au girat aceste investiţii, directori care sunt acum proprietarii unor vile somptuoase şi bolizi de lux şi care dorm liniştiţi la căldură, în timp ce mii de severineni au rămas în iarna aceasta ore sau chiar zile întregi în frig. Cât despre vreo răspundere penală pentru jaful sfidător, poate vreun dosar DNA ar putea descâlci iţele acestei afaceri cel puţin dubioase. Altfel, peste dosarul încă unui jaf de proporţii naţionale pe banii românilor se va aşterne praful, sau, mai bine spus în cazul acestei afaceri, rugina.
