Zeci de angajați din Dolj au sesizat anul trecut la ITM că au trecut în contractele de muncă un timp de lucru mai mic decât muncesc ei în realitate. Anul acesta, ITM a efectuat o statistică din care reiese că tot mai mulți angajatori trec în actele angajaților timpul real de lucru, de teama amenzilor. Totuși, mulți angajați refuză încă să declare că au un salariu în acte și în mână primesc, de regulă, o leafă mai mare.
În ultimele două luni, a scăzut numărul contractelor individuale de muncă cu timp parțial de lucru. Dacă la 30 noiembrie 2016 existau în Dolj 32.378 de contracte de muncă cu timp parțial de lucru (de una, două, patru sau șase ore pe zi), la 31 ianuarie 2017 numărul acestora scăzuse cu 542, ajungând la 31.836 de contracte de muncă, potrivit datelor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj. Reprezentanții instituției susțin că aceste contracte au fost transformate în contracte cu normă întreagă de muncă (opt ore pe zi). ITM Dolj verifică pe CNP, prin sondaj, ce fel de contract mai are o persoană care a avut evidențiat în acte timp parțial de lucru, iar în realitate lucrează mult mai mult. Se observă că cei care avuseseră contract pe trei-patru ore pe zi, acum figurează cu contracte pe opt ore pe zi.
42 de reclamații de la angajați
Angajații încep să pună presiune pe angajatori să le treacă în contractele individuale de muncă salariul real încasat și timpul de muncă lucrat efectiv. Anul trecut, 42 de persoane angajate la societăți private au reclamat la ITM Dolj faptul că angajatorii le trec două-patru ore în contractul individual de muncă, respectiv au evidențiate salarii aferente celor câteva ore de muncă pe zi, dar îi țin pe oameni la muncă opt sau chiar și zece ore zilnic. În urma controalelor, respectiv după ce s-au aplicat amenzi, au apărut contracte de muncă cu opt ore pe zi la respectivii angajați. La ora actuală, fenomenul este invers față de cum era anii anteriori. Tot mai mulți angajatori trec în contractele salariaților timpul real de lucru, uneori din proprie inițiativă, de teama amenzilor și a reclamațiilor. Anul trecut, ITM Dolj a verificat firmele care aveau mai mult de trei angajați cu contracte cu timp parțial de lucru. Unele societăți aveau toți angajații trecuți în acte cu mai puțin de opt ore pe zi. În multe cazuri, oamenii lucrau program normal, dar puțini declarau acest lucru în fața autorității cu atribuții de control. Angajatorul trebuie să precizeze în actele interne intervalul orar în care lucrează persoana respectivă. Dacă în acte figura că este la serviciu de la 8.00 la 12.00, iar inspectorii de muncă găseau acel angajat la lucru și dimineața, dar și la ora 16.00, acesta era un prim indiciu că persoana respectivă lucra mai multe ore în realitate decât avea trecute în acte.
„În urma sesizărilor de la angajați și în urma controalelor efectuate de inspectorii ITM se observă că unii angajatori, din proprie inițiativă, transformă contractele de muncă cu timp parțial de lucru în contracte cu normă întreagă. Angajatorii au înțeles că sunt vizați pentru că au evidențiat în acte un timp de muncă mai mic decât în realitate și nu au încotro, intră în legalitate. Problema este că, de multe ori, angajații nu prea cooperează și refuză să le declare inspectorilor de muncă faptul că lucrează opt-zece ore pe zi, iar în acte au trecute doar două sau patru ore. Puțini angajați au curajul să declare adevărul“, a precizat inspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora.
Amenzile pentru firme pentru astfel de abateri pot fi și de 20.000-25.000 de lei.
Un salariu mic în acte, altul în realitate
Din cauza presiunii fiscale care se pune pe ei ani de-a rândul, angajatorii adoptă ca măsură de compromis să treacă în acte un salariu mai mic, uneori aferent unui timp de lucru redus, pentru a nu plăti contribuții mari la stat. Salariații se complac în astfel de situații de teamă că își pierd locul de muncă. „Totuși, tot mai mulți angajați au reclamat la ITM anul trecut că angajatorii refuză să le treacă în contractele individuale de muncă timpul real de lucru. Se observă că și în rândul angajaților sunt persoane care au curajul să spună realitatea“, a explicat Cătălin Mohora. O persoană care are dubii privind contractul de muncă se poate prezenta la ITM Dolj cu cartea de identitate și poate afla ce timp de lucru are trecut în acte și ce salariu aferent are evidențiat pe contract.
Situația cu salariile din acte care diferă față de realitate se întâmplă și la angajați care au evidențiat în documente timpul real de lucru, dar au trecut un salariu mai mic decât cel pe care îl primesc „în mână“. De regulă, angajatorii trec salariul minim pe contractele de muncă, dar le plătesc oamenilor mai mulți bani sub forma salariului net, nu se știe din ce surse.
Salariul minim în acte
Un inginer ne-a scris la redacție că a lucrat la două firme și la ambele avea în acte un salariu mai mic decât i se plătea efectiv. „Am avut pe cartea de muncă salariul minim pentru funcția de inginer, 1.200 de lei brut, la vremea respectivă, dar eu primeam 1.600 de lei net. Varianta aceasta pare nouă, dar nu e. La altă firmă la care am lucrat, toți angajații aveau pe cartea de muncă 800 de lei, cât era salariul minim la vremea aceea, dar primeau mai mult. Unii primeau și 2.000 de lei, alții și 3.000-4.000 de lei, iar alții 1.500-1.800 de lei“, a spus tânărul, care din motive lesne de înțeles a ales să nu i se facă publică identitatea. Întrebat de GdS de ce a acceptat să aibă un salariu mai mic în contract și altul mai mare în mână, tânărul a spus că la vremea respectivă a fost „constrâns de situație“ să accepte acest lucru, pentru că nu mai avea serviciu și trebuia să muncească, dar că la ora actuală nu ar mai fi de acord ca angajatorul să îi evidențieze în contractul individual de muncă alt salariu decât cel real.
