Ministerul Sănătății a fost nevoit să abroge prevederile Ordinului nr. 1082/2010 care impunea condiţia ca participanţii la concursurile de manager organizate de spitalele de stat să nu fie în curs de urmărire penală. O decizie irevocabilă a instanţei, obţinută în 2012 de fostul manager al Institutului „Marius Nasta“ din Bucureşti, a făcut ca ministerul să abroge în decembrie 2016 Ordinul respectiv, iar de acest lucru a beneficiat și Ileana Măricuţoiu, care a obținut prin concurs un nou mandat de manager al Spitalului Dăbuleni.
În ediţia din 17 decembrie 2016, Gazeta de Sud prezenta o situaţie de la Spitalul Orăşenesc Dăbuleni care o privea pe Ileana Măricuţoiu, actualul manager al unităţii medicale aflate în subordinea Consiliului Judeţean (CJ) Dolj. Aceasta obţinuse un nou mandat de manager în urma concursului susţinut în perioada 4 – 25 noiembrie 2016, iar unul dintre consilierii judeţeni din partea PNL, Marian Irinei, ridicase într-o şedinţă problema legalităţii obţinerii acestui post, prin prisma legislaţiei în vigoare. În Ordinul nr. 1082/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de manager din spitalele publice din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii (MS), se precizează că nu pot avea acces la un astfel de concurs persoanele condamnate penal sau în curs de urmărire penală (art. 1, alin. 1, litera e). Mai mult, dosarul de înscriere trebuie să conţină şi o declaraţie pe propria răspundere a participantului, cum că nu este urmărit penal şi nu are cunoştinţă că a fost începută urmărirea penală asupra lui (art. 11, litera l). Nici unul dintre cele două articole de lege nu-i erau favorabile Ilenei Măricuţoiu, pentru că din decembrie 2013 procurorii au dispus începerea urmăririi penale în cazul acesteia, pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice. Şi, cu toate acestea, Măricuţoiu a putut participa la concursul pentru funcţia de manager al Spitalului Orăşenesc Dăbuleni, pe care l-a şi câştigat.
CJ Dolj: Concursul a respectat prevederile legale
Cum a reuşit acest lucru? Într-un răspuns pe care consilierul judeţean Marian Irinei l-a primit de la CJ Dolj se menţionează faptul că „doamna Măricuţoiu Ileana avea dreptul să se înscrie la concurs, iar acesta s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor legale“. CJ recunoaşte că „una dintre cerinţele impuse prin regulamentul de concurs era depunerea de către candidaţi a unei declaraţii pe propria răspundere că nu sunt urmăriţi penal“, dar susţine că „prevederea respectivă a făcut obiectul unui proces la Curtea de Apel Bucureşti şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), ambele instanţe constatând că ea încalcă principiul prezumţiei de nevinovăţie“. Motiv pentru care prevederile din cele două articole din Ordinul nr. 1082/2010 (art. 1 şi art. 11, literele e, respectiv l) au fost anulate în parte, iar orice persoană urmărită penal putea să candideze pentru postul de manager al unui spital de stat.
„Doamna Măricuţoiu Ileana a cunoscut aceste hotărâri judecătoreşti, iar la declaraţia depusă la dosarul de concurs nu a declarat că nu este urmărită penal, ci a făcut referire la hotărârile judecătoreşti care au anulat articolele din Ordinul MS“, este explicaţia oferită de CJ Dolj. Hotărârile judecătoreşti la care se face referire sunt Sentinţa civilă nr. 4239 din 17 iunie 2011, dată de Curtea de Apel Bucureşti, şi Decizia nr. 2170 din 4 mai 2012, de la ÎCCJ. Ambele au fost obţinute de Răzvan Mocanu, fost manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din Bucureşti, urmărit penal pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, care intenţiona să candideze din nou la funcţia de manager.
Care a fost motivarea instanţei
Răzvan Mocanu a dat în judecată Ministerul Sănătăţii pentru anularea din Ordinul nr. 1082/2010 a punctului referitor la exprimarea „în curs de urmărire penală“, considerând că i se încalcă prezumţia de nevinovăţie şi dreptul de alegere liberă a profesiei şi a locului de muncă. Iar Curtea de Apel (CA) Bucureşti i-a dat dreptate, anulând respectiva prevedere. Procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi această ultimă instanţă i-a dat dreptate lui Răzvan Mocanu, menţinând sentinţa dată de CA. Degeaba a încercat Ministerul Sănătăţii să susţină în instanţă că prevederea cu urmărirea penală „nu este una discriminatorie, ci e doar o condiţie ce trebuie îndeplinită de candidaţi“, pentru că judecătorii au considerat-o „nelegală“.
„Chiar dacă recurentul-pârât (Ministerul Sănătăţii, n.r.) are dreptul să instituie condiţii speciale pentru persoanele fizice care doresc să ocupe funcţia de manager în spitalele publice, dreptul său de apreciere nu poate fi exercitat arbitrar, fără o justificare rezonabilă, pentru că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor constituie exces de putere. Mai mult, condiţionarea participării la concurs pentru ocuparea funcţiei de manager prin impunerea condiţiei privind depunerea de către candidat a unei declaraţii că nu este în curs de urmărire penală este excesivă şi nu a fost justificată obiectiv de un scop legitim“, este motivarea de la ÎCCJ.
MS a abrogat în decembrie 2016 Ordinul nr. 1082/2010
Decizia în instanţă obţinută de Răzvan Mocanu, privind anularea celor două prevederi din Ordinul nr. 1082/2010 referitoare la calitatea de urmărit penal a candidaţilor la funcţia de manager a unui spital de stat, se aplică, pe viitor, tuturor candidaţilor în cauză, iar de acest lucru a beneficiat, implicit, și Ileana Măricuţoiu. Mai mult, Ministerul Sănătății a trebuit să abroge ordinul respectiv. Într-un răspuns transmis, vineri, GdS, MS susține că „Ordinul nr. 1082/2010 a fost abrogat prin Ordinul nr. 1520/2016 (din 22 decembrie 2016), pentru că hotărârile judecătoreşti definitive sunt titluri executorii“. „Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Sentinţa civilă prin care se modifică în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ este opozabilă tuturor subiecţilor de drept, nu doar părţilor din litigiul în care s-a dispus anularea dispoziţiilor normative“, a mai precizat Ministerul Sănătății. În noul Ordin nr. 1520/2016, prevederea „în curs de urmărire penală“ a fost înlocuită cu „nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni comise cu intenţie, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea“ (art. 1, litera e), în timp ce declarația pe propria răspundere prevăzută la litera (l) se referă acum la proiectul de management, care este „conceput şi realizat integral de către candidat“.
A obţinut modificarea Ordinului MS, dar instanţa l-a găsit vinovat
Decizia dată de Înalta Curte l-a ajutat pe Răzvan Mocanu până la proba contrarie, cea a vinovăţiei sale. El a fost trimis în judecată în decembrie 2011, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată (26 de acte materiale) şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, fapte despre care procurorii susţineau că ar fi fost comise în perioada iunie 2009 – decembrie 2010, pe când era managerul Institutului „Marius Nasta“. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a decis, pe 15 mai 2014, să-l condamne pe Răzvan Mocanu la șapte ani de închisoare. O hotărâre definitivă în acest caz s-a dat abia pe 10 mai 2016, când Curtea de Apel Bucureşti (cea care îi dăduse dreptate în procesul cu Ministerul Sănătăţii) l-a condamnat pe Mocanu la cinci ani şi patru luni de închisoare (contopire de pedepse). El primise cinci ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (23 de acte materiale) şi un an pentru constituire a unui grup infracţional organizat.
