GdS continuă seria dezvăluirilor din culisele afacerii de 8,2 milioane de euro cu locuri de joacă în Craiova. Primăria a plătit firmei King Industrial o primă tranșă de 3 milioane de euro pentru 21 de locuri de joacă, pe care le-a recepționat fără obiecții. Ulterior, a cerut în justiție rezilierea contractului, pe motiv că echipamentele sunt de proastă calitate. Războiul judiciar s-a mutat la Timișoara, iar expertizele cerute de magistrați sunt contradictorii. Ultimul expert susține că plasticul din care sunt făcute toboganele este gol la mijloc și de aceea s-a rupt. Echipamentele de fitness ar fi fost mâncate de rugină din cauza sudurilor, la care s-au folosit electrozi de proastă calitate.
În 2013, Primăria Craiova a încheiat cu firma King Industrial Enterprises SRL București un contract-cadru pe patru ani în valoare totală de 8,2 milioane de euro inclusiv TVA, pentru furnizarea și montarea de echipamente destinate locurilor de joacă din oraș. Până la sfârșitul lui 2014, municipiul plătise deja către societate 3 milioane de euro. În contul banilor, King Industrial a amenajat 21 de locații, echipamentele fiind recepționate de primărie fără obiecții, pe bază de proces-verbal. La începutul lui 2015 au apărut problemele. O comisie de control constituită prin dispoziția primarului (11 februarie 2015) a verificat echipamentele instalate în Valea Roșie, Lăpuș, Parcul Pușkin și Esplanada Craiovița Nouă, concluzionând că echipamentele abia instalate și recepționate nu respectă caietul de sarcini. Toboganele aveau spărturi, iar materialul din care erau confecționate (HDPE – polietilenă de înaltă densitate) nu avea grosimea cerută, de minimum 19 mm. În plus, o parte din aparatele pentru fitness au ruginit și s-au rupt din cauză că nu erau din inox, ci din tablă roluită, sudată longitudinal și vopsită. Primăria a dat în judecată firma King Industrial cerând înapoi toți banii plătiți (13,8 milioane lei) și daune morale de 1 milion de lei. Municipalitatea a pierdut pe fond (6 octombrie 2015), iar recursul se judecă la Curtea de Apel (CA) Timișoara, după ce King Industrial a obținut strămutarea procesului. Pe fondul acestui litigiu, procurorii DNA au descins la primărie (22 mai 2015), de unde au ridicat două laptopuri și mai multe documente referitoare la achiziția locurilor de joacă.
Toboganele, frumoase dar nerezistente
Primăria Craiova susține că echipamentele livrate nu respectă caietul de sarcini, King Industrial susține contrariul. Pentru a vedea cine are dreptate, judecătorii au cerut expertize tehnice. În dosarul de fond, expertiza dă dreptate firmei King Industrial, concluzionând că echipamentele „corespund prevederilor contractuale, precum și standardelor referitoare la grosimea materialelor“. De asemenea, echipamentele de fitness ar fi din oțel. „În nici un caz un copil sau chiar un matur nu aveau forța necesară ca, în condiții normale de funcționare, să poată deteriora sau vandaliza echipamentul de fitness“, spune expertiza. Potrivit raportului, forța de rupere medie „este imposibil de atins pentru o ființă umană fără să aibă un dispozitiv, tot metalic, de secționare sau de tăiere de metale“. În final, raportul a concluzionat că eventualele defecte ale achipamentelor puteau fi sesizate de comisia de recepție a primăriei.
Nemulțumită de concluzii, primăria a cerut în recursul de la Timișoara o nouă expertiză. Noul expert spune că polietilena HDPE din care sunt făcute toboganele nu este conformă caietului de sarcini (19 mm). Toboganele sparte au fost măsurate cu șublerul, iar expertul a consemnat că materialul din care sunt făcute are grosimi de 2-4 mm. Totuși, de unde rezultă diferența atât de mare între prima expertiză privind grosimea (19 mm) și a doua (2-4 mm)? Ei bine, expertul susține că materialul este „asemenea unei perne pneumatice cu suprafețe rigide din HDPE cu grosimi variind între 2-4 mm între care există aer“. Adică gol la mijloc! „Dacă elementul nu e spart/crăpat, dă impresia unui corp rigid, grosimea variind în jurul a 19 mm. Așa se explică și confuzia comisiei de recepție. Greutatea care e foarte mică, comparativ cu un corp plin, trebuia să dea de gândit“, susține noul raport. Este bine de știut însă că standardele de calitate nu prevăd o grosime standard a materialelor. Există și tobogabe cu grosimea stratului foarte mică, de doar 2-4 mm (cum sunt chiar cele din Timișoara), dar cu anduranță și rezistență foarte mare la șoc, cu condiția ca acești polimeri sau poliesteri să fie armați cu fibră de sticlă. În consecință, expertul a concluzionat că primăria a fost „impresionată de aspectul produselor“ și „le-a dorit“, dar a făcut o confuzie în ceea ce privește grosimea polietilenei din care erau confecționate. Grosimea materialului era un „viciu ascuns“ de care este posibil ca nici King Industrial să nu fi știut, deoarece a cumpărat echipamentele de la un furnizor din Ankara.
Aparatele de fitness, sudate prost?
În schimb, profilele metalice corespund caietului de sarcini, ele fiind realizate din oțel galvanizat și vopsit. Problema a apărut însă la rezistența sudurilor, care s-au rupt din cauză că nu au fost respectate procedurile. Sudorul nu a polizat părțile îmbinate, a folosit electrozi de proastă calitate, iar tensiunea la care a fost reglat aparatul de sudură a fost prea mică, rezultând „o lipire și nu o sudură“. Ulterior, zona sudată nu a fost curățată și grunduită înaintea vopsirii. Din această cauză, sudura a fost slăbită de rugină. Au fost echipamentele vandalizate? Expertul susține că nu. El remarcă doar că toboganele „sunt asaltate de copii fără a se ține cont de proiectarea utilizării lor pe categorii de vârstă. Datorită suprasolicitării și nu vandalismului era normal ca unele să se degradeze“.
În concluzie, noul raport susține că echipamentele nu corespund caietului de sarcini, dar expertul spune că nu a testat încă rezistența la șoc și forța aplicată echipamentelor, pentru că nu a avut laboratoare acreditate la Craiova și Timișoara. King Industrial a recuzat fără succes expertul care nu-i dă dreptate, iar următorul termen în dosar este mâine.
