GdS începe astăzi o nouă serie de dezvăluiri despre afacerile imobiliare derulate în Craiova de italianul Vincenzo Ioele (Emilio). Printr-o altă firmă pe care o controlează (Grup International SRL), Emilio a construit un bloc de locuințe în buricul orașului, lângă Catedrala „Sf. Dumitru“. După rețeta „teren contra apartamente“, patentată în cazul „Romain Rolland“, afaceristul l-a păcălit și pe italianul Stefano Pizzingrilli. Pe terenul acestuia a construit blocul, apoi a vândut toate apartamentele către terți. Pe lista cumpărătorilor se află și procurorul-șef al DNA Craiova, Cosmin Croitoriu. El nu-și poate înscrie apartamentul la OCPI, fiind prins în războiul judiciar declanșat între Emilio și Pizzingrilli.
Între timp, la DNA Craiova a sosit dosarul în care Emilio este cercetat pentru afacerea „Romain Rolland“. Prin urmare, s-a ajuns la situația în care clientul Croitoriu coordona structura care-l ancheta pe Emilio. Ce spune DNA despre această situație citiți în cele de mai jos.
Afacerea despre care vom relata în cele de mai jos a început în anul 2008, când Stefano Pizzingrilli, patronul SC Luxury Real Estate SRL, a cumpărat de la un alt italian (Nicolino Gianfelice) un teren central în suprafață de 1.140 mp în str. Matei Basarab nr. 10, lângă Catedrala „Sf. Dumitru“. La vremea respectivă, prețul plătit pe teren s-a ridicat la 740.000 de euro. Firma voia să dezvolte în zonă un proiect imobiliar. În consecință, a obținut de la primărie două autorizații de construire (AC). Prima dintre ele (nr. 224/24 martie 2010) se referă la construirea unui bloc de locuințe D+P+2E+3Retras cu spații de parcare la demisol, numit de noi în continuare Blocul C2. A doua autorizație (nr. 727/20 iulie 2010) privește modernizarea, consolidarea și supraetajarea unei locuințe Sp+P+1E existentă pe teren, numită de noi în continuare Blocul C1.
Rețeta care a adus scandalul: „Teren contra apartamente“
Proiectele imobiliare ale Luxury Real Estate nu au continuat în perioada 2010-2013 din cauza crizei financiare mondiale, care a afectat și piața imobiliară din România. Trei ani mai târziu, Pizzingrilli s-a gândit să dezvolte proiectul în parteneriat cu un dezvoltator imobiliar. Decizia avea să-l poarte într-o aventură imobiliară construită după rețeta „teren contra apartamente“. Dar să nu anticipăm. În urmă cu patru ani, societatea care deținea terenul (Luxury Real Estate) a încheiat o CONVENȚIE (nr. 679/19 februarie 2013) cu o firmă controlată de afaceristul italian Vincenzo Ioele (Emilio), bun cunoscător al pieței imobiliare din Craiova. În baza celor două autorizații de construire obținute anterior (nr. 224, 727), firma lui Emilio s-a obligat să modernizeze pe cheltuiala sa proprie și exclusivă Blocul C1 și să construiască de la zero Blocul C2. În aceeași zi, cele două firme au încheiat și un CONTRACT (nr. 680) de constituire cu titlu gratuit a dreptului de SUPERFICIE în favoarea Grup International SRL, pe durata executării lucrărilor de construire (19 februarie 2013 – 21 februarie 2015), cu drept de prelungire prin acordul părților. Ulterior, termenul avea să fie prelungit prin ACT ADIȚIONAL (nr. 789/20 februarie 2015) până la 21 februarie 2016. Prin CONVENȚIE, Luxury Real Estate urma să primească în schimbul terenului demisolul, parterul și etajul I din Blocul C1 și cota indiviză de 1/2 din demisol, plus parterul Blocului C2. Etajele I, II și III Retras din Blocul C2 urma să intre în proprietatea Grup International SRL, în contul lucrărilor de construire. Transferul de proprietate între cele două părți urma să fie realizat în 30 de zile de la data obținerii documentelor provizorii de cadastru și a recepției provizorii pentru lucrările de construire. CONVENȚIA dădea dreptul fiecărei firme să încheie ANTECONTRACTE pentru apartamentele care urma să intre în proprietatea ei. Se subînțelege că încheierea unor asemenea acte pentru apartamentele care reveneau partenerului de afacere era INTERZISĂ. Doi ani mai târziu, Emilio a obținut de de la Primăria Craiova un Certificat de atestare (nr. 16/16 decembrie 2014) pentru execuția a 85% din lucrările la Blocul C2, pe care l-a înscris la Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI), în cartea funciară a construcției (4 februarie 2015).
Șeful DNA Craiova, client al lui Emilio
După încheierea ACTULUI ADIȚIONAL pentru prelungirea termenului lucrărilor (20 februarie 2015), lucrurile s-au precipitat. Societatea controlată de Emilio (Grup International SRL) a început să înscrie la OCPI pe bandă rulantă ANTECONTRACTE anterioare și la zi pentru toate apartamentele din bloc. Sesizând manevra, Luxury Real Estate a depus o acțiune în instanță pentru REZOLUȚIA convenției încheiate între cele două părți (3 decembrie 2015). Ulterior, litigiul a fost notat în cărțile funciare (24 mai 2016) ale celor două blocuri (C1, C2). În acțiunea depusă în justiție, Luxury Real Estate arată că firma lui Emilio a încălcat CONVENȚIA, pentru că a încheiat, începând cu februarie 2014, ANTECONTRACTE pentru TOATE aparatamentele din Blocul C2 și a încasat o mare parte din bani. Firma lui Stefano Pizzingrilli acuză că Grup International SRL s-a dovedit un „constructor de rea-credință“ care „a urmărit să-și însușească și să înstrăineze integral construcția edificată“. În consecință, a cerut instanței ca Luxury Real Estate să păstreze Blocul C2, urmând să-l despăgubească pe Emilio pentru lucrările executate cu o sumă stabilită de o expertiză de specialitate. Emilio încasase însă cea mai mare parte a banilor de la clienți. La apartamentele-chilipir din buricul Craiovei s-a înghesuit lumea bună a orașului. Printre cumpărători se numără Cezar Tismănaru (vicepreședinte al Asociației Auditorilor Energetici din România), Dragoș Tiugan (judecat pentru infracțiuni cu carduri de credit, fiul reputatului medic neurolog Alexandru Tiugan), Elena Dumitrașcu (șef de serviciu la Trezoreria Craiova), Mohammad Tofighian (om de afaceri), Liviu-Lucian Oprică-Rusoiu (unul dintre patronii Win Instal Construct SRL – dezvoltator imobiliar). O categorie aparte de clienți sunt magistrații: Cristina Muncioiu (judecător la Secția Civilă a Judecătoriei Craiova), Constantin Croitoriu (fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt), soții Marin Călușaru (procuror DNA Craiova) și Cristina Călușaru (judecător Tribunalul Dolj), Cosmin Croitoriu (procuror-șef DNA Craiova) și Cătălina Genua Croitoriu (judecător Tribunalul Dolj). Soții Ovidiu și Cristina Muncioiu au cumpărat un apartament de 130 mp la etajul III în Blocul C2, pe care au plătit 75.000 euro. La rândul lor, soții Cosmin și Genua Croitoriu au achiziționat un apartament de 130 mp la etajul II din C2, la prețul de 337.000 lei (75.000 euro), în timp ce Constantin Croitoriu (tatăl lui Cosmin) a optat pentru un apartament de 96,5 mp pe același etaj cu fiul său, pentru suma de 289.000 lei (64.000 euro). În fine, soții Marin și Cristina Călușaru au preferat un apartament de 116 mp la etajul III din același bloc, pentru prețul de 266.000 lei (59.000 euro).
Procurorii, prinși în procesul Emilio – Pizzingrilli
Clienții lui Emilio care au cumpărat apartamente în Blocul C2 nu și-au putut înscrie dreptul de proprietate la OCPI Dolj, deoarece între timp a intervenit litigiul Emilio – Pizzingrilli, pentru terenul de sub bloc. Magistrații nu au făcut nici ei excepție. În consecință, Muncioiu, Croitoru și Călușaru au depus o cerere comună de intervenție în procesul dintre Luxury Real Estate și Grup International. Ei cer instanței să respingă rezoluționarea CONVENȚIEI (nr. 679/19 februarie 2013), iar hotărârea judecătorească ce se va pronunța să le țină loc de contracte de vânzare-cumpărare a apartamentelor. Intervenienții argumentează că prin CONVENȚIE societatea lui Emilio putea să vândă apartamentele care i-ar fi revenit din afacerea cu Luxury Real Estate, cum sunt cele pe care ei le-au cumpărat. În acest sens, ANTECONTRACTELE încheiate de cele patru familii de magistrați ar fi „valabil încheiate și integral executate de către promitenții-cumpărători“. De asemenea, ei susțin că nu ar fi știut de CONVENȚIE, deoarece aceasta a fost înscrisă în cartea funciară a terenului după trei ani de la încheiere (7 decembrie 2015). În plus, magistrații vor ca instanța să oblige firma păcălită cu terenul de sub bloc (Luxury Real Estate) să le recunoască sumele plătite prin ANTECONTRACTE firmei lui Emilio, iar lui Cosmin Croitoriu să i se recunoască în plus cheltuieli suplimentare de 100.000 lei (22.000 euro) pe care le-ar fi făcut din fonduri proprii pentru finisajele interioare. „În prezent, toți intervenienții au achitat integral prețul vânzării, stabilit cu promitenta-vânzătoare. Cu toate acestea, pârâta nu a respectat termenul de finalizare a construcției, prelungit succesiv, până în decembrie 2015“, scrie în cererea de intervenție. „Din succesiunea actelor juridice intervenite între părți, este evident că scopul constituirii cu titlu gratuit a superficiei, așa cum de altfel a fost menționat expres în contract, a fost realizarea investiției și înstrăinarea locuințelor și nicidecum dobândirea locuințelor de către reclamantă“. Intervenienții (Croitoriu, Muncioiu, Călușaru) trebuie să plătească în solidar o taxă de timbru în valoare de circa 17.000 de lei. Ei au cerut și instanța le-a aprobat facilități, respectiv plata acestei taxe în rate. Omul de afaceri Vincenzo Ioele (Emilio) nu a fost până acum de găsit pentru a-și spune punctul de vedere în legătură cu acest caz.
Dosarul „Romain Rolland“, trimis la DNA Central după sesizarea GdS
Cazul descris mai sus pare tras la indigo după afacerea din str. Romain Rolland nr. 1, în care Emilio l-a păcălit pe omul de afaceri craiovean Mihai Mehedințu, care deține terenul de sub bloc. Mehedințu a înregistrat anul trecut o plângere penală la DNA Structura Centrală (nr. 9550/24 mai 2016), pe numele lui Emilio, dosarul fiind direcționat spre DNA – Serviciul Teritorial Craiova – structură condusă de procurorul-șef Cosmin Croitoriu. Potrivit DNA, în 27 ianuarie 2017 dosarul se afla în lucru la DNA Craiova, dispunându-se începerea urmăririi penale „in rem“, adică doar cu privire la faptă. Erau relațiile comerciale dintre procurorii DNA Craiova și Emilio de natură să influențeze imparțialitatea anchetei?
Am încercat să obținem un punct de vedere din partea conducerii instituției. Fără alte comentarii, DNA ne-a răspuns că dosarul a fost transmis în 23 februarie 2017 (adică după întrebările adresate de GdS) „la Structura Centrală – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție în vederea reunirii la un alt dosar aflat în lucru, având același obiect“. Unde duc firele acestei povești explozive vom afla în episoadele viitoare.
