Problema modului în care se desfășoară transfuziile de sânge în spitalele din România a fost ridicată în ultimele zile, după ce doi oameni au murit la Spitalul „Filantropia“ din Craiova în urma unor reacții posttransfuzionale. Joi, în acest caz, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a început să efectueze cercetări penale pentru infracțiunea de ucidere din culpă în cazul celor doi pacienţi care au murit la Spitalul „Filantropia“. Totodată, s-a dispus și efectuarea unei expertize medico-legale serologice de către Institutul Național de Hematologie București.
Între anchete și suspiciuni iscate de această situație, pacienții a căror viață depinde de transfuziile de sânge făcute periodic își pun semne de întrebare legate de siguranța actului transfuzional și cer ca autoritățile din sistemul medical să rezolve problemele care duc la pierderea de vieți.
„Unele spitale nici nu au testele de compatibilitate necesare“
Radu Gănescu este unul dintre pacienții care face transfuzii de aproape 40 de ani și cunoaște problemele sistemului medical din acest domeniu. Suferă de talasemie majoră și, din două în două săptămâni, trebuie să ajungă la spital pentru transfuzie. Spune că pentru evitarea tragediilor în momentul transfuziei de sânge trebuie respectate o serie de reguli. „Pentru pacientul cu talasemie majoră, sângele este medicamentul esențial. O mare problemă este lipsa de sânge din spitale. De multe ori ne ducem în spital și suntem reprogramați pentru că nu au cum să facă transfuzia. Există reguli pe care personalul medical ar trebui să le respecte cu sfințenie. Sângele care ajunge în spital ar trebui tot timpul testat pretransfuzional. Nu în toate spitalele se respectă aceste proceduri. Uneori, personalul medical tratează cu superficialitate aceste lucruri sau nu este atent, sau se grăbește pentru că sunt mulți pacienți. Unele spitale nici nu au testele de compatibilitate necesare“, explică Radu Gănescu, președintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.
Acesta mai precizează că este foarte important ca pacientul transfuzat să fie monitorizat pe parcursul transfuziei de medicul specialist, dar și de alți medici pentru că, de multe ori, pacienții aflați în această situație se confruntă cu tot felul de complicații. De puține ori însă se întâmplă acest lucru.
500 de pacienți au nevoie lunar de transfuzie la SJU Craiova
În Craiova există doar două unități medicale care fac transfuzie de sânge, respectiv Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova și Spitalul Municipal „Filantropia“. La SJU Craiova, lunar sunt transfuzați în jur de 500 de bolnavi.
Spitalul are acreditată Unitatea de Transfuzie Sanguină (UTS) din noiembrie 2016. Unitatea dispune de aparatura necesară, inclusiv aparat necesar decongelării plasmei care vine congelată din Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Craiova. „Avem două aparate pentru decongelare, astfel încât să putem lucra mai eficient. Dispunem de toată aparatura necesară în astfel de proceduri, avem teste pentru nou-născuți, teste speciale care sunt necesare pentru anumiți pacienți. Sunt foarte multe teste care trebuie făcute, conform protocoalelor, pacienților care au nevoie de transfuzie. Sunt și foarte costisitoare. Noi cheltuim pe lună în jur de 300.000 de lei numai pentru teste. Cele mai multe pungi de sânge sunt utilizate în ATI, apoi în secțiile chirurgicale și în Oncologie. Problema este și că sunt doar două spitale care pun sânge în Craiova și atunci între cele două se împart toți pacienții“, explică dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU Craiova.
În spital este nevoie și de aparatură specială, în care sângele să fie depozitat și analizat
Siguranța pacientului care are nevoie de transfuzie de sânge depinde de condițiile în care este depozitat și analizat sângele, iar aceste lucruri în spitale se realizează în unitățile de transfuzie sanguină (UTS). Pe lângă cele două unități medicale din Craiova care dispun de astfel de unități, trei spitale orășenești din Dolj au o astfel de unitate autorizată de Ministerul Sănătății (MS). Până în urmă cu patru ani, nu s-a pus problema autorizării unităților de transfuzie sanguină din spitale. În 2013, a apărut însă Ordinul nr. 607 pentru aprobarea Normelor specifice privind autorizarea UTS-urilor din unităţile sanitare. Acesta prevede că autorizarea UTS-urilor din unităţile sanitare publice şi private se realizează de către Ministerul Sănătăţii prin direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu procedurile prevăzute în normele specifice. UTS-ul trebuie să dispună de un spaţiu special alocat, accesibil personalului şi care să respecte circuite clare. În plus, este nevoie și de aparatură specială, în care sângele să fie depozitat și analizat în cele mai bune condiții.
Situația unităților de transfuzie din spitalele doljene
Spitalul din Băilești are un UTS acreditat de MS care funcționează în cadrul Secției de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). „Dispunem de aparatura necesară unei astfel de structuri, având în vedere competența spitalului nostru, însă noi nu ne ocupăm de cazurile foarte grave. Într-un an, avem între patru și opt pacienți care au nevoie de transfuzie la noi în unitate. Însă aici facem transfuzie doar la pacienții care au o hemoglobină mică sau anemie, pe partea de traumatologie, de exemplu, nu intervenim, și nici în cazul pacienților hematologici. Aceste cazuri sunt trimise la Craiova“, spune Mirela Ţibreanu, managerul Spitalului din Băilești.
Din ianuarie 2017, și Spitalul din Calafat și-a dotat Unitatea de Transfuzie cu aparatura necesară competențelor medicale. „Colaborăm cu Centrul Regional de Transfuzie Sanguină pentru tot ceea ce este nevoie. Dotările din această unitate corespund legislației în vigoare. Având în vedere nivelul spitalului nostru și activitatea medicală, dispunem de toată aparatura necesară. Avem și acel termostat de încălzire a sângelui, dar și personal specializat“, precizează managerul Spitalului din Calafat.
Spitalul din Segarcea este una dintre unitățile sanitare care până în acest moment nu dispune de o Unitate de Transfuzie. Conducerea spune că, deocamdată, nu există personal medical specializat și nici un spațiu adecvat pentru o astfel de unitate. „Cazurile care au nevoie de transfuzie de sânge sunt trimise la Craiova. Ne dorim însă să facem o astfel de unitate și sperăm să reușim cât mai curând“, spune dr. Heedari Hoshang, managerul spitalului.
Este nevoie de operaționalizarea centrelor regionale de transfuzie
Specialiștii din sănătate spun că, pentru evitarea unor tragedii precum cea de zilele trecute din Craiova, este nevoie de operaționalizarea centrelor regionale de transfuzie. Conf. dr. Elena Copaciu, medic-șef disciplina ATI la Spitalul Universitar de Urgență din București și coordonator al planului de gestionare a riscurilor identificate în sistemul național de transfuzii din partea cabinetului Vlad Voiculescu, spune că vechea echipă de la Ministerul Sănătății a lăsat un raport pe masa noului ministru cu planul de gestionare a sistemului național de transfuzie. „Erau etape deja pornite. Ideea că sistemul național de transfuzie trebuie refăcut din temelii nu este nouă. Inclusiv la aderarea la UE au existat atenționări și plan de țară propus de atunci, dar au fost măsuri amânate zece ani. Este nevoie, în primul rând, de operaționalizarea centrelor regionale de transfuzie. Ele sunt pe hârtie denumite așa, dar nu funcționează practic ca niște centre regionale, fiecare este oarecum independent. Sunt centre care prelevează puțin sânge și nu și-ar justifica personalul angajat. Se propuseseră niște navete mobile în zona Călărași, Slobozia. În vara anului trecut s-a făcut toată revizuirea legislației, două OUG-uri erau gata să li se dea drumul…“, spune conf. dr. Elena Copaciu.
„De 20 de ani nu există învățământ de rezidențiat în transfuzii“
O mare problemă în sistem este și lipsa personalului specializat. În plus, trebuie să existe o cultură de respectare a unor reguli banale, mai spune conf. dr. Elena Copaciu. „Practic, nu se mai pregătesc rezidenți. Acum, personalul existent în centre are peste 40 de ani, dar din urmă nu vine nimic. UTS-urile funcționează, majoritatea, cu medici coordonatori din ATI. Este nevoie de finalizarea programului de training, care a fost finanțat printr-o hotărâre de guvern anul trecut și trebuie să se deruleze anul acesta. În plus, trebuie aplicat ghidul de bune practici la patul bolnavului. Este nevoie de monitorizarea bolnavului pe durata transfuziei, de realizarea probei de compatibilitate directă făcută la patul bolnavului, în prezența medicului care certifică sub parafă că s-a făcut acest lucru“, conchide dr. Elena Copaciu, medic la Secția ATI a Spitalului Universitar de Urgență din București.
Spitalul Municipal „Filantropia“ derulează o anchetă internă în urma celor întâmplate. Până la închiderea ediției însă, rezultatele acestei anchete nu au fost făcute publice.
