O fetiță de șapte ani, din Târgu Jiu, a fost mușcată sâmbăta trecută, pe stradă, de un câine fără stăpân. Un craiovean, de 62 de ani, a fost la un pas de a fi omorât de doi câini, un maidanez şi un Rottweiler. Câinele Rottweiler a fost ridicat de angajații Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân și transportat la Adăpostul Breasta, unde s-a constatat că nu are microcip. Dosarul se află în lucru la Secţia 2 Poliţie. Oamenii legii încearcă să identifice stăpânul. În cazul în care nu va fi identificat, având în vedere că acest câine periculos se afla pe domeniul public, victima va depune plângere împotriva Primăriei Craiova. Şi în judeţul Vâlcea, conducerea Administraţiei Domeniului Public (ADP) din cadrul Primăriei Râmnicu Vâlcea este cercetată penal pentru ucidere din culpă, după ce două persoane au fost mâncate de vii de câini fără stăpân.
Trei intervenţii chirurgicale pentru închiderea plăgilor a suferit Dorin Marin Miulescu, bărbatul din Craiova muşcat de doi câini. Incidentul a avut loc pe 20 februarie, în cartierul Veteranilor, în spatele blocurilor ANL, într-o zonă cu case, aşa cum arătam în articolul „Sfâşiat de câini pe stradă“, din 24 februarie 2017. „Am mers la IML pentru certificatul medico-legal. Soţul meu a necesitat o serie de intervenţii chirurgicale pentru închiderea plăgilor multiple atât în zona feţei, cât şi pe mâini, abdomen şi picioare. Toţi medicii au spus că a fost norocos că a scăpat cu viaţă. Poliţia încă nu a reuşit să identifice stăpânul. Din câte am aflat de la vecini, acest Rottweiler se pare că a fost văzut frecvent pe lângă blocurile ANL, dar şi în zona de case. Dacă nu se va reuşi identificarea stăpânului, vom depune plângere împotriva primăriei pentru că acest câine aflat liber pe domeniul public putea să-l omoare pe soţul meu. A fost la un pas de a fi doborât la pământ, dacă era un copil sau o femeie i-ar fi omorât“, a spus Cristina Miulescu, soţia bărbatului muşcat de câini.
„Fără sterilizarea tuturor câinilor fără drept de montă, înregistrarea tuturor câinilor, verificarea crescătorilor și comercianților de câini și pedepsirea abandonului, acest fenomen nu va fi stopat“
La articolul despre acest caz, mulți cititori au comentat spunând că pe străzile orașului sunt iar numeroși câini fără stăpân. Cei mai mulţi însă susţin că eutanasierea lor nu va rezolva nicidecum problema, atâta timp cât legea nu este aplicată în totalitate. „Vor mai trece încă 30 ani și noi vom fi în aceeași situație. Fără sterilizarea tuturor câinilor fără drept de montă, înregistrarea tuturor câinilor, verificarea crescătorilor și comercianților de câini și pedepsirea abandonului, acest fenomen nu va fi stopat. Se vor cheltui în continuare banii noștri ai tuturor și atât. Câinii nu răsar din pământ și nici nu cad din cer. Astfel de evenimente nefericite vor mai exista din păcate și este vina oamenilor“, a spus unul dintre cititori. Alţi craioveni susţin că toţi aceşti „câinii fără stăpân au fost mutaţi dintr-o zonă în alta“. „Un câine periculos, liber pe stradă, fără microcip, botniţă şi mai ales stăpân, trebuie eutanasiat de îndată. Nu zice nimeni să fie chinuit. Că e de rasă ori nu, n-are importanţă. Ştiu că sunt şi câini blânzi, care ajung la adăpost, că sunt «ridicaţi» fără probleme. Cei cu adevărat agresivi trebuie fugăriţi şi nu se complică nimeni cu ei… Am impresia că iar s-a blocat eutanasia, nu mai sunt locuri prin adăposturi, şi atunci sunt «relocaţi» de pe o stradă pe alta. Străini de loc, se încaieră între ei şi atacă tot ce le iese în cale, ziua în amiaza mare…“.
Şi locuitorii din Valea Roşie povestesc că în zona pieţei din cartier „cerşetorii au câini ai străzii şi se tot plimbă la containere cu aceste animale ce formează haite“. Un alt craiovean este de părere că poliţia şi reprezentanţii primăriei trebuie să meargă la rădăcina problemei şi să verifice dacă toţi proprietarii de câini şi-au sterilizat şi microcipat patrupedele din gospodărie aşa cum prevede legea (bineînţeles, să aplice şi amenzile de rigoare): „Altfel, după ridicarea acestor câini o să apară alţii şi alţii, iar banul public, al nostru, în loc să meargă la copii şi bătrâni, va fi în continuare alocat Adăpostului Breasta şi hingherilor“. „Sunt peste 30 de câini liberi, fără stăpân şi nesterilizaţi, pe străzile Eroii Sanitari, Vânătorii de Munte, Infanteriei şi Artileriei. Numai o singură căţea a făcut cinci generaţii! Seara este un coşmar. De multe ori şi în timpul zilei. Vin câte cinci, şase şi efectiv trebuie să te aperi cu lemne și pietre… Am sunat de trei ori la ecarisaj. O dată au ridicat trei câini tineri şi de două ori mi-au spus că nu pot să vină, că «nu au unde să îi încolţească… o să fugă pe câmp». Am apelat şi o doamnă care pretindea că are o asociaţie de protecţie a animalelor şi sterilizează. A urlat la mine, «că nu are timp de idioţenii, să sun la ecarisaj!»“, a adăugat o altă cititoare.
De la începutul acestui an, 252 de câini au fost capturați de pe domeniul public al Craiovei
Reprezentanţii SC Salubritate Craiova SRL susţin însă că, de la începutul acestui an, peste două sute de câini au fost ridicaţi de pe străzile Craiovei. Doar din zona cartierului Veteranilor au fost capturați de pe domeniul public 16 câini fără stăpân. „Până în prezent, câinele metis Rottweiler capturat în data de 21 februarie 2017 de lucrători ai Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, din cadrul societății noastre, nu a fost revendicat. Un număr de 252 de câini au fost capturați de pe domeniul public al Craiovei de la începutul acestui an, 11 dintre aceștia având stăpân. Cele mai multe sesizări vin de la cetățeni care tranzitează sau locuiesc în zone precum cartierul Veterani, strada Caracal, bulevardul Dacia“, a precizat Cristina Ghenea, purtător de cuvânt la SC Salubritate Craiova SRL.
Am solicitat Primăriei Craiova un punct de vedere despre cazul prezentat, însă până al închiderea ediţiei nu am primit răspuns.
Doi oameni au fost mâncaţi de câini vagabonzi la Râmnicu Vâlcea
Conducerea Administraţiei Domeniului Public (ADP) din cadrul Primăriei Râmnicu Vâlcea este cercetată penal pentru ucidere din culpă, după ce două persoane au fost mâncate de vii de câini fără stăpân. Familiile celor două victime au făcut plângere penală împotriva primăriei, iar după un an de anchetă dosarul a fost trimis în judecată. Primul termen a fost stabilit pentru data de 15 martie 2017.
În noiembrie 2015, Elena Purecel, de 65 de ani, şi în februarie 2016, Constantin Drăgănescu, de 67 de ani, au fost găsiţi morţi în vecinătatea străzii Depozitelor din Râmnicu Vâlcea. Raportul medico-legal a stăbilit că atât femeia, cât şi bărbatul au murit din cauza „plăgilor muşcate prin agresiune canină“. „Pe fratele meu l-am găsit cu faţa în jos, gol puşcă. A avut peste 530 de muşcături pe corp, organele interne nu au mai fost găsite, iar dintr-o mână a mai rămas un ciot. Aşa au scris legiştii în raport“, a spus Florica Drăgănescu, sora bărbatului.
Când au avut loc cele două tragedii, în zonă erau sute de câini fără stăpân, iar cei mai mulţi, peste o sută, se găseau pe proprietatea unei societăţi comerciale. Rudele celor două victime susţin că animalele agresive aparţineau omului de afaceri Gimi Ungureanu.
„Când am descoperit cadavrul fratelului, nu am putut să ne apropiem pentru că era o haită de 13-15 câini pe el. Nici poliţia nu s-a putut apropia. Am făcut fotografii cu animalele respective, pe care mai apoi le-am văzut în curtea societăţii comerciale a lui Gimi“, a mai declarat sora bărbatului mort.
„Mama mea a fost găsită după două zile de căutări, la câteva sute de metri de curtea unde îşi ţinea acest Gimi cânii. Scheletul mai rămăsese din ea. Gardul era rupt în multe locuri şi animalele ieşeau pe stradă la orice oră, noaptea nu puteai să treci pe acolo. Acum a reparat gardul, dar animalele sunt tot acolo“, a spus fiul femeii moarte.
Omul de afaceri Gimi Ungureanu a fost anchetat de procurori, dar, pentru că nu s-a putut face dovada că el este stăpânul cânilor care i-au sfârtecat pe cei doi, a fost scos de sub urmărirea penală.
Persoana trimisă în judecată pentru aceste fapte este inginerul Vasile Traian Comşa, care la vremea respectivă era directorul general al ADP, direcție în subordinea căreia se află Serviciul de ecarisaj. „Nu mi se pare corect ca o direcţie din primărie să fie acuzată de ucidere din culpă. Consilierii locali au votat pentru angajarea unui apărător specialist în drept penal. Mergem la instanţă şi vom face dovada că animalele ucigaşe au stăpân. Omul acela ţine şi acum în curte aproape o sută de câini şi primăria nu are ce să îi facă pentru că este proprietate privată“, a spus Mircia Gutău, edilul-șef al municipiului Râmnicu Vâlcea.
Este pentru a doua oară când Primăria Râmnicu Vâlcea este dată în judecată pentru atacurile câinilor fără stăpân. În 2012, Gheorghiţa Mihai, de 55 de ani, a fost multilată pe stradă de o haită de câini, iar primăria a fost obligată să plătesacă daune morale de 10.000 de lei.
În 2016, peste 900 de persoane au fost muşcate de câni pe stradă în Râmnicu Vâlcea dar niciuna nu a depus plângere pentru a cere daune primăriei.
134 de gorjeni, muşcaţi de câini
Potrivit autorităţilor medicale, în 2016, 134 de cetăţeni din județul Gorj au fost muşcaţi de câini sau de pisici. Mulți dintre cei răniți au fost muşcaţi de animalele din propriile curţi. Autorităţile locale şi judeţene nu par să aibă o soluţie clară în ceea ce priveşte gestionarea problemei câinilor comunitari. Statistica la nivel judeţean arată că în Gorj există aproximativ 90.000 de câini. Dintre aceştia, doar 30.000 sunt microcipaţi. Restul de 60.000 nu se află sub niciun fel de control şi sunt liberi să se înmulţească. Nici Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Gorj nu poate face prea multe, având în vedere că există doar doi inspectori sanitar-veterinari la activitatea de control. Prioritatea acestora sunt însă celelalte animale din gospodăriile populaţiei, precum bovinele, ovinele, cabalinele sau păsările.
Animalele din gospodărie sunt responsabile de cele mai multe cazuri
La Spitalul Județean de Urgență Slatina au ajuns, în cursul anului trecut, 869 de persoane mușcate de animale, doar că nu maidanezii sunt principalii vinovați, spune directorul medical al unității sanitare, medicul Cătălin Pătru. 763 de persoane au necesitat tratament cu vaccin, 23 dintre acestea primind și seroterapie (o intervenție de urgență în cazurile grave, care să susțină organismul până când vaccinul determină răspuns). 787 dintre cele 869 de consultații acordate au fost puse pe seama agresiunilor câinilor, însă mai puțin de jumătate dintre ei au fost maidanezi.
Medicilor din spitalul slătinean li s-au mai adresat și pacienți mușcați de pisici, aceste animale ocupând locul doi în listă (45 de cazuri), dar și de șobolani (19 cazuri), cai (opt cazuri), porci, măgari, hamster, liliac, maimuță, porc de Guineea. „Din fericire, am rezolvat problema vaccinului, spre finele anului trecut, pentru că am avut și noi criză, dar acum suntem în regulă“, a mai spus directorul medical al SJU Slatina.
Rabia, o boală mortală
Prezența maidanezilor pe străzi duce deseori cu gândul la ce poate fi mai rău, respectiv boala pe care acești câini o pot provoca la om. Nu toți câinii au rabie, însă dacă te paște ghinionul, intervenția, pentru a avea șanse de supraviețuire, trebuie să se facă imediat.
„În secţia noastră, vaccinul antirabic este cel mai folosit. Rabia, din păcate, este o boală mortală. N-am văzut niciun pacient cu rabie care să fi scăpat“, declara, cu ceva timp în urmă, Andreea Udrea, medic specialist boli-infecţioase în cadrul SJU Slatina.
Virusul care determină rabia, sau turbarea, cum este cunoscută în popor, rezistă la temperaturi scăzute şi la uscăciune, în schimb este sensibil la lumină, căldură, alcool, acizi tari etc. Virusul poate fi transmis de câini, pisici, animale sălbatice etc., însă există şi cazuri atipice. „Aici a fost un caz acum zece ani, despre care am auzit doar, nu eram în spital, al unui copil lovit cu ciocul de un cocoş, în ochi. S-a dovedit că avea rabie, iar deznodământul a fost… Şansa pacientului este aceea de a ajunge la timp, înainte să apară simptomele. Aici intervine însă, din punctul meu de vedere, o altă chestiune: ar trebui vaccinate animalele, atunci când vorbim, de exemplu, de animalele din gospodărie. Dacă este vaccinat căţelul, nu face boala, dacă nu face boala, nici nu are ce să transmită“, este de părere specialistul.
Pacienţii care ajung în situaţia de a fi mușcați și au nevoie fie de vaccin, fie de serul antirabic, sau de ambele, vin în contact cu animalele în cele mai diverse situaţii, iar contactul cu animalele sălbatice are cel mai mare potenţial de pericol. Hotărâtor este însă momentul în care se prezintă la medic.
Primăria din Drobeta Turnu-Severin n-a primit nici o sesizare
La Primăria Drobeta Turnu-Severin, în ultimii ani, nu au fost primite sesizări că oamenii ar fi fost atacați pe stradă de câinii comunitari, astfel că nu au fost înregistrate nici procese în instanţă. Singura tragedie petrecută în oraș este cea a unei femei dintr-un cartier mărginaş, ucisă de un Pitbull, dar pe o proprietate privată. Întâmplarea nefericită a avut loc pe 3 februarie 2015, când femeia, de 53 de ani, s-a dus să hrănească animalul care aparținea fiului unui bărbat pe care ea îl îngrijea. Câinele, care era dresat pentru lupte, a atacat-o, a pus-o la pământ şi a sfâşiat-o, pur şi simplu. Când tatăl proprietarului patrupedului a observat scena terifiantă, era deja prea târziu, medicii nu au mai putut face nimic pentru a salva viaţa femeii. Ulterior, câinele a fost ridicat de oamenii legii şi dus la adăpostul primăriei. A urmat un proces penal în care a fost implicat şi proprietarul, dar câinele nu a fost eutanasiat, ci a fost încredinţat unei asociaţii pentru protecţia animalelor.
