Cine n-are bani de cofinanțare pentru proiectele europene se poate împrumuta. Dar nu de la orice bancă, ci de la Fondul European pentru Investiții Strategice, o structură cu sute de miliarde de euro la dispoziție, înființată în comun de Banca Europeană pentru Investiții și Comisia Europeană. Cine poate primi bani? Autoritățile locale, primării sau consilii județene, și firmele private. De ce ar face-o? Pentru că băncile comerciale sunt reticente în a finanța proiecte considerate cu risc de investiții. Ce se poate finanța cu acești bani? Orice, de la spitale, alimentări cu apă, cercetare, până la energie, reabilitare termică. La Craiova a venit vineri chiar directorul Fondului, Wilhelm Molterer, invitat de europarlamentarul Marian Jean Marinescu, în cadrul unei întâlniri cu autoritățile din Oltenia. Nici un parlamentar de Dolj nu a fost prezent la eveniment. Primarul interimar al Craiovei și președintele Consiliului Județean au onorat invitația, dar au plecat după o jumătate de oră.
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu i-a adus vineri la Craiova pe reprezentanții Fondului European pentru Investiții Strategice pentru a prezenta autorităților locale modul în care își pot face viața mai ușoară atunci când vine vorba despre investiții importante. Fondul este o măsură complementară fondurilor de coeziune. De exemplu, dacă Primăria Craiova ar dori să reabiliteze termic blocurile din oraș prin fonduri europene partea de cofinanțare care îi revine o poate plăti cu banii de la Fond și nu din bugetul local pe care îl poate folosi la alte proiecte. Marele avantaj oferit de fond este că el finanțează proiecte pe care o bancă obișnuită le consideră riscante. „Suntem a șaptea regiune ca sărăcie din Europa și vrem să o dezvoltăm. Ar trebui să utilizăm orice posibilitate de a finanța aceste proiecte. Fondul nu trebuie privit ca un competitor pentru fondurile de coeziune. El dă credite, fondurile de coeziune dau granturi. El trebuie privit ca un prieten care poate asigura finanțarea necesară în cazul în care utilizezi fonduri de coeziune. Ideea de a organiza această întâlnire a venit atunci când am văzut că pe site-ul Fondului sunt foarte multe proiecte, unele semnate, altele în aprobare, proiecte care se pot replica la noi în regiune fără probleme. Și, dacă în Europa se pot face case sociale, spitale, școli, drumuri, cale ferată, conducte de gaze, tot felul de centre de sănătate, înseamnă că ele se pot implementa și la noi“, a spus europarlamentarul. Marinescu a explicat apoi cum funcționează Fondul. „Sunt foarte multe administrații care s-au împrumutat să facă diverse lucrări sau să gireze partea de finanțare la proiectele de dezvoltare, de coeziune. O asemenea alăturare între granturi și Fondul European pentru Investiții Strategice este un avantaj pentru administrația locală, deoarece bugetul local îi poate rămâne disponibil pentru alte lucruri. De exemplu, știu că la Craiova și în Oltenia nu s-a făcut prea multă anvelopare a blocurilor. Visăm la o conductă de gaz spre sudul Olteniei de foarte multă vreme. Se poate face. Dacă mă gândesc la firmele private cred că sunt companii în regiune care pot să utilizeze acești bani. În Polonia sunt foarte multe proiecte pe tot felul de domenii. Toate statele membre au acorduri cu Fondul, dar dintre toate italienii sunt cei mai tari. Important este să vrem să ne informăm, să creștem niște oameni care să facă așa ceva. Să vă uitați pe site. Senzația mea a fost una de frustrare când am văzut câte proiecte au alte țări. Pentru dumneavoastră ar trebui să fie un sentiment de încurajare, să-i copiați pe ceilalți“, a precizat Marinescu. Europarlamentarul a subliniat că este nevoie ca proiectele să fie promovate prin agenția de dezvoltare regională și prin organismele intermediare și a dat exemple despre modul în care fondurile europene și banii de la Fond se pot completa în cadrul unui proiect. „O cooperativă fără o mică unitate de producție, de procesare, nu este la fel de eficientă. Cu banii din dezvoltare rurală se poate înființa coopertiva, iar cu banii din Fond poate să iasă un proiect de fabrică așa cum vedeți când ieșiți afară, în Italia, Franța, Germania. Aceasta ar rezolva inclusiv problema cu aprovizionarea supermarketurilor, iar administația locală, dacă ar construi un depozit de produse, ar rezolva problema furnizorilor și cele 50% produse din regiune. Este o oportunitate, mai ales uitându-ne la alte state cum utilizează banii. Ca să nu spunem după aceea că banii se duc la țările din vest, că sunt avantajați. Poate, într-un fel sunt, pentru că au această capacitate administrativă dezvoltată mai mult“, a mai spus Marinescu. Alte investiții importante pentru Craiova care ar putea fi finanțate cu împrumuturi de la Fondul de European pentru Investiții Strategice sunt centura ocolitoare și conducta de apă de la Izvarna. Marinescu a dat alt exemplu despre diferențele dintre România țările care știu să se organizeze. „În Polonia se finanțează o fabrică de lapte praf după ce, anul trecut, în urma eliminării cotelor de lapte, fermierii au avut probleme. Una dintre măsurile luate de Comisia Europeană a fost să dea ajutor să se facă lapte praf. Numai că noi nu avem nici o fabrică“, a explicat el.
La alții se poate: Centura Timișoarei, cu bani din împrumut
Directorul Fondului, Wilhelm Molterer, a descris pe larg avantajele programului și modul concret în care se pot primi banii. Prezent și el la eveniment, președintele Portalului European de Consiliere în Investiții, Mark Mawhinney, le-a solicitat celor prezenți să intre pe portal și să ceară sfaturi ori de câte ori au nevoie, astfel încât proiectele să respecte cerințele europene în domeniu, iar acest lucru să se întâmple rapid. Una dintre cerințe este ca valoarea proiectului să fie de minimum cinci milioane de euro. Zece proiecte sunt publicate, în prezent, pe portal, iar unul dintre ele este din Oltenia, construirea de către Complexul Energetic Oltenia a unei centrale fotovoltaice de 30 de Megawați. Tot aici se găsește și proiectul de construire a centurii ocolitoare a orașului Timișoara, care întărește vorbele europarlamentarului Marinescu legate de finanțarea Centurii de Sud a Craiovei prin acest Fond. În documentele puse la dispoziție de organizatori sunt oferite mai multe exemple de proiecte în care fondurile structurale și de investiții s-au completat cu banii de la Fond. În România este vorba despre programul de creditare a companiilor regionale de apă prin care acestea primesc cofinanțare la programele de investiții susținute prin Programul Operațional Infrastructura Mare, iar în Polonia un spital a fost renovat și dotat cu 57 de milioane de euro din banii Fondului la care s-au adăugat fonduri europene nerambursabile.
Ce surpriză!? România, în coada listei. Și Bulgaria s-a mișcat mai repede
România este departe de restul țărilor într-un clasament realizat pe baza valorii proiectelor preconizate să fie finanțate din fonduri de la Banca Europeană pentru Investiții și de la Fondul European pentru Investiții Strategice, la care Banca este cofondator împreună cu Comisia Europeană.
Prima pe listă este Italia, care a primit aprobarea unor finanțări de la BEI și de la Fond de circa 30 de miliarde de euro. Ea este urmată de Spania – 22 de miliarde, Franța – 21 de miliarde, Marea Britanie – 20 de miliarde, Germania – 16 miliarde, Polonia – 6 miliarde. Pe listă mai sunt Belgia, Finlanda, Portugalia, Olanda. Undeva spre finalului listei, dar înaintea României, sunt Lituania, Bulgaria și Danemarca, iar sub noi mai sunt, Estonia, Ungaria sau Austria. România are proiecte aprobate de circa 400 de milioane de euro.
O fermă de porci din Grecia a ajuns să exporte carne în Australia
Lansat în iulie 2015, Fondul European pentru Investiții Strategice a mobilizat investiții în valoare de 168,8 miliarde de euro în 28 de state membre, beneficiind de acest sprijin aproape 400.000 de IMM-uri. Fondul a finanțat 444 de operațiuni în valoare de 31,5 miliarde de euro, din care Fondul a contribuit cu 21,9 miliarde de euro. În România, FEIS a participat la cinci proiecte în infrastructură și inovare și la trei acorduri pentru finanțarea IMM-urilor. De la lansarea Portalului European, în septembrie 2015, România figurează cu 17 cereri de consiliere în investiții. Printre exemplele de succes prezentate de organizatori, este cel al unei ferme de porci din insula Creta, Grecia. Patronii au dezvoltat un sistem inovativ prin care extrag grăsimea saturată din carne și injectează ulei de măsline extravirgin. Așa a ajuns firma cea mai mare din Grecia pe acest segment, iar acest lucru i-a permis să se extindă, exportând carne și în Australia. Cu 15 milioane de euro de la Fond, firma vrea să implementeze alte tehnologii noi.
