Față de anii de criză, numărul firmelor care au intrat în insolvență în 2016 și la începutul lui 2017 s-a temperat semnificativ. Specialiștii spun că firmele sunt mult mai prudente în afaceri și că, în mare parte, creditul bancar a fost înlocuit cu creditul comercial sau „creditul furnizor“, cum mai este numit, care are costuri mult mai mici decât creditul bancar clasic.
Tăvălugul insolvențelor în rândul firmelor cu probleme s-a mai domolit anul acesta, continuându-se trendul înregistrat și pe finalul anului trecut. Față de alți ani, mai puține firme intră în insolvență și doar cele care au cu adevărat probleme în a-și plăti datoriile mai apelează la această procedură protecționistă.
Potrivit Tribunalului Dolj, care a furnizat, la solicitarea GdS, date statistice privind numărul de firme intrate în insolvență în ultimii ani, în 2015 au fost înregistrate la Dolj 354 de dosare de intrare în insolvență, din care 134 de deschideri la cererea debitorului, iar 220 de insolvențe s-au deschis la cererea creditorului.
În majoritatea cazurilor, debitoarele și-au cerut singure insolvența
În 2016 față de 2015 se observă o diminuare a numărului de societăți intrate în insolvență, înregistrându-se la Tribunalul Dolj 337 de astfel de dosare. Însă, anul trecut, au fost mai multe firme față de 2015 care au intrat în această procedură la cererea debitorului. Concret, cea mai mare parte a firmelor care au intrat în insolvență și-au cerut singure această procedură, ca să se protejeze de eventualele executări ale creditorilor, cunoscut fiind faptul că pe perioada insolvenței se stopează orice procedură de executare silită. Astfel, din cele 337 de firme care au ales calea insolvenței în 2015, în 261 de cazuri procedura respectivă a fost deschisă la cererea debitorului și doar în cazul a 76 de firme s-a declanșat procedura insolvenței la cererea creditorului.
În ianuarie 2017 s-au înregistrat 30 de dosare de insolvență, din care cele mai multe au fost la cererea debitorului, adică 24 de firme, și doar în șase cazuri s-a cerut de către creditor această procedură.
Se pare că în prezent reprezentanții firmelor cu datorii se gândesc de două ori înainte să își ceară insolvența și încearcă să negocieze în alt mod cu creditorii.
Firmele se feresc de creditele bancare
Cei mai mari creditori de care se temeau firmele private erau băncile și Fiscul. În al treilea rând, furnizorii de mărfuri și prestatorii de servicii puteau foarte ușor să ceară insolvența unei firme. În primele două situații, în cazul în care firma nu se putea ține de plata ratelor la credite sau nu își putea achita la termen datoriile către ANAF, creditorii interveneau să își recupereze sumele de la firma în cauză. În cazul datoriilor către Fisc s-au găsit soluții, în sensul că instituția preferă să eșaloneze la plată datoriile restante ale firmelor și să nu se mai grăbească să ceară intrarea în insolvență a firmei debitoare.
Se pare că piața a reglat cumva situația, găsindu-se o alternativă la creditele bancare, și anume, firmele se creditează între ele, de nevoie. „În 2016 au fost circa 8.000 de insolvențe la nivel național, față de anul anterior, când se declanșase procedura insolvenței la 15.000 de firme, și față de anii de criză, când intraseră în insolvență peste 20.000 de firme pe an. Explicația este aceea că s-a dus valul de firme care aveau probleme. Practic, s-a curățat economia. Acum este o perioadă economică mai bună, cu o stabilitate pe plan economic mai mare decât cea din perioada de criză. De asemenea, potrivit unei analize a Coface, a crescut numărul firmelor care se împrumută, însă nu se mai împrumută preponderent la bănci. Creditul bancar clasic a fost înlocuit de multe firme cu creditul comercial, care are costuri mult mai mici pentru firme și chiar cu dobândă zero“, a declarat avocat Carmen Popa, președinta Filialei Dolj a Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. Este vorba despre așa-numitul credit-furnizor. Practic, furnizorii livrează marfa firmelor partenere și dau termene de plată mai mari societăților debitoare, în timp ce contravaloarea mărfii este suportată de către o bancă. Debitorul în loc să plătească marfa direct furnizorului, va achita ratele convenite și la termenele convenite cu furnizorul direct în contul băncii partenere a furnizorului. Sau, în multe cazuri, furnizorul nu mai apelează la bănci, ci se înțelege direct cu debitorul să eșaloneze plata mărfii pe o perioadă mai lungă. În felul acesta, debitorul nu mai riscă intrarea în insolvență, ci își poate planifica mai ușor plata contravalorii mărfurilor sau a serviciilor achiziționate. „Creditul furnizor se acordă pe o perioadă mai mare și, uneori, este chiar cu dobândă zero. Practic, firma este creditată de furnizorul care îi livrează marfa. În felul acesta s-a reglat situația insolvențelor, în sensul că acestea sunt din ce în ce mai puține“, a explicat avocata Carmen Popa.
Firmele cu datorii mici nu au cum să fie „târâte“ în insolvență
În cea de-a treia situație, în care firmele furnizoare aveau de recuperat sume de la debitori, fie au apărut reglaje între firme, cum s-a arătat mai sus, fie nu mai poate oricine să ceară insolvența oricui. „De când a crescut pragul datoriei certe și exigibile de la 40.000 de lei, a început să scadă și numărul insolvențelor, pentru că a crescut suma de la care se poate cere insolvența unei firme. Astfel, nu mai poate oricine să ceară insolvența unui partener de afaceri pentru sume mai mici de 40.000 de lei, ci lucrurile se tranșează prin insolvență la afaceri mult mai mari, precum și după epuizarea tuturor situațiilor de recuperare a debitelor de la acea firmă. Creditorii nu se mai grăbesc să bage firmele în insolvență“, a explicat un alt specialist din piață.
Datele furnizate de practicienii în insolvență sunt confirmate de statisticile BNR, care spun că, la nivel național, a scăzut numărul incidentelor la plată înregistrate între firme, deci piața a început să se regleze.
Numărul de insolvențe variază în Oltenia
Tendința de reglare a pieței și de încetinire a ritmului insolvențelor se menține și în 2017. Pe prima lună a anului, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în Dolj au fost declanșate mai puține insolvențe în ianuarie 2017 (în număr de 17), față de ianuarie 2016 (22 de dosare de insolvență), în scădere cu 22,73% față de perioada analizată a anului trecut.
În Olt a scăzut numărul de insolvențe de la opt la cinci, în ianuarie anul acesta, față de aceeași lună a anului trecut. În Gorj, a crescut cu o singură firmă, de la două cazuri în ianuarie anul trecut, la trei cazuri anul acesta, iar în Mehedinți a crescut numărul insolvențelor de la patru la opt. Aceasta este cea mai mare creștere din Oltenia, care, practic, s-a dublat. Și în Vâlcea a scăzut numărul dosarelor de insolvență, de la opt la șapte anul acesta.
În Dolj, sunt mai multe insolvențe declanșate într-o lună față de numărul celor declanșate în alte județe, pentru că și numărul de firme este mai mare. În plus, potrivit avocatului Carmen Popa, în cazul în care anumite firme dizolvate inițial ajung la tribunal, dacă au datorii nu pot fi radiate, ci procedura se transformă în insolvență, pentru recuperarea datoriilor.
