Sute de hectare de terenuri din comuna doljeană Bistreţ se află sub ape în această perioadă, aşa cum se întâmplă, de altfel, în fiecare primăvară, în urma topirii zăpezilor. Autorităţile spun că, spre deosebire de alţi ani, de data aceasta nu s-a luat nici o măsură şi acuză Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) că nu porneşte staţiile de desecare amplasate aici. Conducerea Filialei Teritoriale Dunăre – Jiu a ANIF susţine că decizia de a porni staţiile nu aparţine ei, în timp ce reprezentanţii Prefectaurii Dolj spun că aşteaptă rezolvare de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Finanţe.
În timp ce pentru majoritatea fermierilor primăvara este sezonul în care pot face o evaluare a culturilor înfiinţate în toamnă, dar şi momentul în care demarează o nouă campanie agricolă, nu la fel stau lucrurile şi pentru unii dintre fermierii din Bistreţ. Şi asta, pentru că an de an se confruntă cu aceeaşi problemă: culturile le sunt acoperite de ape. Autorităţile din Bistreţ susţin că, de data aceasta, diferenţa este că nu s-a luat nici o măsură şi nimeni nu şi-a mai asumat responsabilitatea soluţionării acestei probleme. „Avem probleme primăvara din cauza topirii zăpezilor. Asociaţiile au lucrat pământul astă-toamnă, iar acum atât cultura de grâu şi de răpiţă, cât şi ogorul respectiv arat se află sub ape pentru că staţiile de desecare nu mai funcţionează. Săptămânile trecute am convocat consiliul local de situaţii de urgenţă pentru că avem 100 de hectare de grâu, 600 de hectare de ogoare şi 60 de hectare de păşune sub ape. Am trimis adrese către prefectură. Până acum, când aveam astfel de situaţii, se convoca la nivel de prefectură comitetul judeţean de situaţii de urgenţă şi se aloca o anumită sumă pentru energia folosită pentru a se trage apele. Acum nu şi-a mai asumat nimeni responsabilitatea, nu s-a mai întrunit acel consiliu şi am înţeles că s-au făcut adrese către guvern şi diferite ministere pentru evacuarea apelor. Dacă s-ar decolmata aceste canale, nu ar mai fi probleme, dar ANIF nu decolmatează, nu porneşte acele staţii care au fost modernizate pe bani europeni. De fapt, şi echipamentele lor sunt sub apă, nu mai zic de terenuri, aşa s-a ajuns“, a spus Cristiana Antonie, primarul comunei Bistreţ.
„Am avut şi câte 100 de hectare sub ape“
Mai mult, aceasta susţine că, din cauza acestei situaţii, mulţi dintre localnici au ajuns să îşi vândă terenurile care se inundă an de an, tocmai pentru că nu îşi pot permite să le muncească şi să îşi vadă culturile compromise de ape. „Comuna Bistreţ are o suprafaţă arabilă de 6.870 de hectare, teren care a fost împărţit la oameni, iar primăria are o păşune de 1.277 de hectare. Pe raza localităţii avem cinci – şase asociaţii mai mari, care lucrează o suprafaţă de 6.000 de hectare, deci cea mai mare parte a terenului este lucrat de ei. Oamenii lucrează cam 700 ha, cu asociaţii mici, de 20-30 de hectare, în rest, totul este lucrat pe suprafeţe mari. E trist însă că unii dintre ei şi-au vândut terenul. E bogăţia lor şi e păcat să îl vândă, dar la noi terenul este structurat pe două terase, vale şi deal. În vale, din cauza inundaţiilor care au fost în 2006, nu s-a lucrat mult timp terenul şi pânza freatică, fiind la suprafaţă, au fost şi sunt probleme şi, din acest motiv, bătrânii şi-au cam vândut terenurile, rămânând cu partea de deal, care e în asociaţie. Pământul a mai fost vândut şi de către cei care sunt la oraş. E îmbucurător însă faptul că au cumpărat oameni care au asociaţii şi sunt din Bistreţ“, a adăugat Cristiana Antonie.
Ion Dincă este unul dintre marii fermieri din Bistreţ, cu aproape 1.000 de hectare de teren, şi spune că, spre deosebire de alţi ani, acum are mai puţine suprafeţe afectate de ape.
„Cunosc foarte bine zona pentru că am fost primul care a lucrat terenul de acolo, din 1992, dar sunt necazuri întrucât cei de la ANIF nu au mai desecat canalele care sunt colmatate în totalitate şi apa bălteşte în permanenţă. La noi la asociaţie, anul acesta este un caz fericit. De cinci-şase ani nu s-a mai întâmplat aşa ceva, să avem băltiri doar pe 3 – 4%, într-o anumită parcelă. În rest, am avut şi câte 100 de hectare sub ape şi degeaba se trăgea apa, că nu puteam să semănăm în epoca optimă. Au fost perioade în care am semănat grâul şi la recoltat s-a scufundat combina. A trebuit să o tragem cu patru tractoare, acum vreo patru – cinci ani“, a spus Ion Dincă.
„Decizia de a porni staţiile de desecare nu aparţine ANIF“
Conducerea Filialei Teritoriale Dunăre – Jiu a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) susţine însă că staţiile sunt în stare de funcţionare şi că decizia pornirii acestora nu aparţine ANIF. „Staţiile sunt în stare de funcţionare şi nu avem nici una care să fie sub ape. Avem o staţie în pericol la Dunăreni şi s-a făcut o adresă către prefectură privind pericolul la care este supusă şi staţia noastră. Decizia de a porni staţiile de desecare nu aparţine ANIF“, a spus Dumitru Ghinea, directorul Filialei Teritoriale Dunăre Jiu a ANIF.
Reprezentanții Prefecturii Dolj cunosc situaţia şi spun că aşteaptă rezolvare de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Finanţe.
„Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă a decis constituirea unei comisii, care s-a deplasat la faţa locului, apoi a întocmit un raport pe care l-a înaintat Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului de Finanţe, urmând ca acestea să ia o decizie“, au spus reprezentanţi ai Prefecturii Dolj.
