„Vino să ne cunoşti aşa cum suntem“ a fost sloganul pe care comunitatea romă din județul Dolj a ales să îl folosească anul acesta de Ziua Internațională a Romilor. Expoziții de artă fotografică, spectacole de operă, povești despre meșteșugari, spectacole muzical-artistice au avut loc timp de trei zile la Craiova.
Piața „Mihai Viteazul“ din Craiova a fost, la sfârșitul săptămânii trecute, locul în care și-au dat întâlnire reprezentanții comunităților rome din județele Dolj și Olt. Ei au petrecut Ziua internațională a Romilor într-un mod aparte, făcând demonstrații de meșteșuguri păstrate cu sfințenie din generație în generație: rudarii – prelucrarea lemnului, căldărarii – prelucrarea cuprului, fierarii – prelucrarea fierului. Cu acest prilej, cei prezenți au avut și posibilitatea să admire o expoziție de artă fotografică având ca tematică viața etniei rome, realizată de către tineri artiști romi din Dolj și Olt. Un taraf de lăutari a cântat pe tot parcursul evenimentului muzică tradițională romani autentică.
„În Craiova mai sunt doar câteva tarafuri autentice“
Pentru membrii Tarafului Gorocilă, ziua de 8 aprilie este foarte importantă. Toți sunt lăutari din tată în fiu, mândri de muzica pe care o cântă. „Este o zi deosebită pentru noi, o zi pe care o respectăm. Suntem lăutari din generație în generație, mă trag dintr-o familie cunoscută, tatăl meu a fost iubitul lăutar Ion Gorocilă, care din păcate nu mai este printre noi. Suntem a treia generație de lăutari. E trist că tradiția se cam pierde, copiii noștri încearcă să facă alte meserii. Noi ne mândrim, suntem lăutari autentici, cântăm fără orgă, fără instrumentele care au apărut în ultimii ani, care după părerea noastră au cam distrus muzica lăutărească. În Craiova mai sunt doar câteva tarafuri autentice. Cânt la contrabas, un instrument greu, unul tradițional lăutăresc, care ține puterea unui taraf“, a spus Paul Gorocilă.
„Eram doar un copil atunci când am învățat să împletesc nuiele“
Mândru de munca sa, cu câteva coșuri împletite pentru flori, scaune și fotolii, l-am găsit și pe Dumitru Ciuraru. Încearcă din răsputeri să ducă meșteșugul mai departe. „Eram doar un copil atunci când am învățat să împletesc nuiele. Făceau părinții, ne-au învățat și pe noi. Mult timp am făcut doar pentru export, acum însă este greu, nu mai avem sponsori. Facem coșulețe pentru flori, fotolii, canapele, măsuțe. Locuiesc în Breasta. Este o meserie frumoasă, niciodată nu am simțit greutatea“, a spus bărbatul.
„Le-am spus că fără carte nu pot să facă nimic“
Prelucrarea fierului este un alt meșteșug străvechi în rândul comunității rome. Ilie Căldăraru încearcă și el să ducă tradiția mai departe, dar mărturisește că și-a dat copiii la școală ca ei să aibă o viață mai bună. Sunt meseriași din tată în fiu, a treia generație de meșteșugari. „Suntem din comuna Bârca, iar la noi vin oameni din cinci-șase comune să ne ceară să le facem diverse lucruri din fier. Vin și din Craiova. Lucrez de când mă știu, nu aveam mai mult șapte-opt ani atunci când am început să prind tainele acestei meserii. Mi-am învățat ambii copii această meserie, se descurcă foarte bine, duc tradiţia mai departe. I-am dat însă la școală să învețe, azi nu mai este ca pe timpul nostru, să rămână fără carte, iar de doi-trei ani i-am învățat și acest meșteșug. Este o meserie și grea, și murdară, însă dacă faci ce ți-e drag, e ușor… Pe primul plan însă am pus școala copiilor mei, le-am spus că fără carte nu pot să facă nimic. Fierăria a fost o meserie bănoasă odată, astăzi însă îți asigură doar un trai decent. Acum oamenii vin mai mult pentru fier forjat, facem balustrade, balcoane, porți“, a povestit Ilie Căldăraru.
„Este dureros să știi că tradiția nu merge mai departe“
De la manifestările din centrul Craiovei nu au lipsit nici căldărarii. Mihai Gheorghe este din Craiova și lucrează cu soția sa de-o viață. Face tigăi, oale de cupru, cazane de țuică. „Îmi amintesc cum bunicul muncea, iar noi, copii fiind, îl ajutam, îi suflam, băteam cuprul. Vedeam la el și făceam și noi. Au învățat și copiii mei, însă nu fac doar asta. Este dureros să știi că tradiția nu merge mai departe… Sunt oameni care ne caută, din această meserie trăim, mergem prin sate și vindem. Nu mai cumpără însă oamenii cum cumpărau odată, doar cei în vârstă mai apreciază munca noastră, produsele noastre“, a povestit bărbatul.
„Îmi doresc să nu mai existe rasism“
Un grup de tinere venite la manifestările dedicate Zilei Internaționale a Romilor au prezentat portul tradițional. „Pot spune cu mândrie că portul nostru este un meșteșug al lui Dumnezeu transmis prin noi. Sunt mândră că sunt de etnie, sunt mândră că păstrăm tradiția, că ne-am dezvoltat. Hainele noastre sunt create de părinți, bunici, străbunici, care au învățat de-a lungul timpului. Autenticitatea hainelor noastre stă în culorile vii ale costumelor, care transmit atâta căldură, atâta poftă de viață“, a spus Ileana Ana Maria Ciceuan. La zi de sărbătoare, ea și-a dorit să transmită tuturor un mesaj: să nu mai existe rasism. „Și noi, romii, suntem la fel ca voi, românii. Și noi suntem români, și noi încercăm să ducem un trai cât mai bun, să ne ducem copiii la școală, vrem să ajungem cineva. Din păcate, ne mai lovim și astăzi de rasism, însă am învățat de-a lungul anilor cum să tratăm astfel de situații, să nu discriminăm la rândul nostru. Noi vrem să ne integrăm, să fim iubiți așa cum suntem“, a adăugat tânăra.
Reprezentanții romilor au îndemnat la unitate între oameni, toleranță și respect
Romeo Tiberiade, preşedinte Partidei Romilor PRO EUROPA – Sucursala Dolj și reprezentant al Centrului Zonal pentru Romi al Partidei Romilor Pro Europa, a spus că Ziua Internaţională a Romilor a fost un prilej de a arăta craiovenilor adevăratele tradiţii și meșteșuguri străvechi. „Dorința noastră este de a sărbători, așa cum am făcut în fiecare an, alături de români, pentru că înainte de a fi țigani suntem români. Suntem de etnie romă, vrem să participăm la diverse acțiuni culturale, prin cultură vrem să facem unire și să apropiem oamenii, atât pe cei de etnie romă, cât și pe cei majoritari. Etnia romă este singura din cele 18 minorități din România la care se păstrează tradițiile defalcate, pe neamuri. Etnia romă este una singură, însă se împarte în peste 28 de neamuri. Fiecare se deosebește după portul, tradiția, obiceiul și meșteșugul său, fiecare meșteșug își face propria sa artă. În etnia romă doljeană sunt cele mai multe neamuri“, a spus acesta. Romeo Tiberiade a dorit să transmită și el un mesaj: discriminarea doare, însă cultura îi poate unii pe oameni. „Toți oamenii trebuie să înțeleagă că Dumnezeu, când a creat omul, nu l-a condiționat să fie mai deștept, mai bun, să fie altfel. Toți suntem egali în fața Lui, așa că nu după culoare trebuie să ne respectăm, sau după port. Iubim țara noastră și vrem ca toți să înțeleagă că și noi suntem români și niciodată noi, romii, cea mai mare minoritate din țară, n-am cerut ceva al nostru sau autonomie. Noi suntem români, respectăm Constituția, respectăm legile statului român“, a spus Romeo Tiberiade.
Acţiuni culturale variate
În Craiova, manifestările dedicate Zilei Internaționale a Romilor au început pe 6 aprilie, cu foarte multe acțiuni culturale. În ultima zi, pe 8 aprilie, a avut loc pe scena Filarmonicii „Oltenia“ un spectacol muzical-artistic al renumitei orchestre Eurogipsy Virtuos Orchestra, alături de taraful Puiu Bucătaru. Un alt eveniment dedicat Zilei Internaționale a Romilor a fost organizat de Opera Română Craiova, care a prezentat la Teatrul Național „Marin Sorescu“ premiera spectacolului de operetă „Voievodul țiganilor“.
Originea manifestării
Ideea de a marca Ziua Internațională a Romilor a luat naştere la Londra, în 1971, la primul congres internaţional al romilor.
