Trei replici ale Cuminţeniei Pământului, celebra operă a lui Constantin Brâncuşi, se află în atelierul meşterului olar Ionel Cococi, din comuna olteană Vădastra. Recunoscut în ţară şi peste hotare ca fiind artistul care a reuşit să reînvie ceramica de Vădastra, Cococi spune că realizarea Cuminţeniei Pământului a fost o altă provocare dusă la bun sfârşit. În prezent, în atelierul meşterului – un adevărat muzeu pentru cei care îi trec pragul – se află de la replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, până la obiecte vechi de mii de ani.
Pe Ionel Cococi l-am cunoscut la Târgul Meşterilor Populari care s-a desfăşurat în toamna anului trecut în Bănie. Este singurul olar care a reuşit să reînvie ceramica din Vădastra şi care creează replici ale acestei culturi folosind o tehnică arhaică, prin care vasele de lut sunt realizate fără roată, doar cu ajutorul şnurului. Odată ajunşi în comuna olteană Vădastra, era de la sine înţeles că atelierul meşterului era una dintre cele mai importante destinaţii. Voiam să aflăm toate secretele olăritului, să analizăm îndeaproape fiecare obiect, dar, mai cu seamă, să vedem cum arată atelierul în care iau naştere acestea. De cum ni s-a deschis uşa, zecile de obiecte rânduite frumos pe mese lungi, din lemn masiv, dădeau impresia că ne aflăm mai degrabă într-un muzeu. Alături, câteva scaune pe care erau aşezate pieptare de Vădastra pentru că, aveam să aflăm de la Ionel Cococi, modelele care se regăsesc pe pieptare se întâlnesc şi pe vasele de ceramică. „Există o strânsă legătură între modelele care se regăsesc pe ceramica de Vădastra şi cojoace. Unul dintre decoruri este dubla spirală, pe care îl vedem şi pe pieptare, şi pe vase. Tot pe cojocul de Vădastra găsim o cusătură care se numeşte Drumul robilor. Dacă citim istoria, este vechiul drum roman, care porneşte de la Cetatea Sucidava şi ajunge până la Drăgăşani, şi pe care se transportau birurile. Localnicii din comună l-au ilustrat pe cusătură“, spune meşterul olar.
„Sunt primul după 7.500 de ani care lucrează replici ale ceramicii din Vădastra“
Vedem vase de diferite dimensiuni, obiecte de cult – Zeiţa Fertilităţii, urne funerare -, toate fiind replici ale unor obiecte ce au fost descoperite în situri. Sunt deja aproape 20 de ani de când Ionel Cococi a început să lucreze cu lutul, după ce s-a oferit voluntar într-un proiect experimental având ca temă cercetarea şi revitalizarea culturii Vădastra şi implementarea ei în comunitate. „În momentul în care m-am oferit voluntar în cadrul acelui proiect internaţional desfăşurat prin Universitatea de Arte Bucureşti, condus de profesorul Dragoş Gheorghiu, nu mi-am dat seama de valoarea proiectului în comunitate, dar stând în preajma specialiştilor ca şi voluntar, mi-au stârnit curiozitatea, „m-au contaminat“. După plecarea lor, fără să spun la nimeni nimic, am luat la întâmplare o bucată de lut şi am reuşit să dau viaţă unui vas. La revenirea domnului profesor cu grupul, el mi-a spus că habar n-am ce am făcut. Iniţial, l-am întrebat dacă am greşit, dar răspunsul a fost: „Eu nici nu mi-am început proiectul şi tu mi l-ai finalizat!“. În urma acestor cuvinte, am prins curaj şi am continuat să încerc să mai fac şi alte piese şi aşa am ajuns să îmi dau seama că am o mare responsabilitate de a promova această cultură, mai ales că mi s-a spus că sunt primul după 7.500 de ani care lucrează replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, folosindu-mă de tehnica arhaică, fără roată“, a spus Ionel Cococi.
„Am reuşit să creez prima replică a Cuminţeniei Pământului realizată din lut“
A continuat să creeze şi fiecare obiect a fost ca şi propriul copil, dar şi o nouă surpriză atât pentru el, cât şi pentru specialiştii în domeniu care i-au văzut, de-a lungul timpului, lucrările. „Comunicând“ permanent cu lutul, frământându-l de fiecare dată cu emoţie, a reuşit să dea naştere unor adevărate obiecte de artă, dar a îndrăznit să creadă că poate realiza mai mult decât replici ale culturii de Vădastra, ci şi ale uneia dintre operele lui Brâncuşi. I-a încolţit în minte ideea în luna noiembrie a anului trecut şi, ca şi întâia dată când a avut îndrăzneala să modeleze lutul fără să spună nimic nimănui, aşa a fost şi acum. După câteva luni de muncă, a reuşit să aşeze pe masa din atelier trei replici ale Cuminţeniei Pământului. „Mi-a venit această idee în urma mediatizării achiziţiei Cuminţeniei Pământului. Am luat o bucată de lut şi am pus-o pe masă, fără să măsor. Din fericire pentru mine, am reuşit să creez prima replică realizată vreodată din lut de cineva. Am început să lucrez prin luna noiembrie şi în fiecare zi făceam câte ceva. I-am dat forma, am şlefuit-o, am uscat-o şi apoi am adus-o în faţa cuptorului să o ard la o temperatură de 850 – 900 de grade, astfel încât să obţin culoarea pe care o are. Dacă până acum foloseam tehnica reducătoare, necesară pentru a obţine ceramică neagră, acum am recurs la tehnica oxidantă şi se vede diferenţa între culori. Prima piesă a fost o surpriză şi pentru mine şi nu îmi venea să cred că am făcut-o. Poate suna ciudat, dar mai mult ca să mă conving pe mine că sunt în stare să mai dau naştere şi altor replici, am mai făcut una şi apoi încă una la dimensiuni mai mici“, a mai spus meşterul.
Destin împlinit
Este ultima lucrare cu care se mândreşte şi care tronează în atelierul plin de comori. În fiecare sertar al dulapurilor se află relicve, obiecte vechi de mii de ani descoperite în situri, dar şi obiecte găsite, paradoxal, chiar în propria curte. Istoria este la tot pasul în Vădastra, iar Ionel Cococi crede că destinul lui a fost să o descopere. „Nimic nu e întâmplător în viaţă şi am argumente că aşa stau lucrurile. În 1998, când am cumpărat această proprietate, nu aveam nimic în comun cu ceramica. Lucrând pământul în curte, am descoperit diverse obiecte cărora iniţial nu
le-am dat importanţă. Din 2000, când am luat contact cu acel grup de cercetători, nu le-am mai tratat ca pe simple cioburi, erau relicve. Pot să fac diferenţa între relicvele ce aparţin culturii Vădastra şi cele pe care le găsesc la mine în curte şi care aparţin Epocii Bronzului. Am avut şansa de a descoperi o unealtă cu care s-a realizat un decor prin amprentare pe un obiect ceramic. Arătându-le specialiştilor de la Institutul de Arheologie din Bucureşti, am aflat că niciodată un arheolog nu a descoperit într-un sit arheologic unealta cu care s-a executat decorul pe un obiect ceramic. E şi noroc, dar şi un destin pe care fiecare îl avem foarte bine creionat“, spune cu convingere Ionel Cococi.
Şi tot pentru a-şi împlini destinul, a ales să îi înveţe şi pe alţii să redescopere cultura. El explică tainele olăritului şi copiilor din comuna Vădastra, unde este instructor la clasa externă de ceramică a Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Slatina. Sunt 24 de elevi care vin la ore şi speră că, la un moment dat, cineva va duce peste hotare, aşa cum şi el făcut-o, renumele ceramicii de Vădastra. Un copil al unei familii poate mai puţin avute, un copil sărman, căruia acum nu îi dă nimeni nici o şansă.
