Ministrul muncii, Olguța Vasilescu, este unul dintre parlamentarii care au votat săptămâna trecută cu ambele mâini dezincriminarea penală a conflictului de interese. Ceea ce nu se știe este că deputatul de Dolj ascunde un interes direct în mutilarea legislației penale. În 2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a deschis un dosar penal pe numele fostului primar al Craiovei, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conflict de interese. Inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI) și procurorii de la Parchetul General s-au sesizat după ce GdS a dezvăluit că Olguța Vasilescu și-a angajat cumnatul la biroul senatorial pentru perioada 2009 – 2012.
Persoana în cauză este Ionel Pistrițu, la vremea respectivă soțul surorii actualului ministru, Sorina Pistrițu – secretar-șef la Departamentul de Chimie al Universității din Craiova. La alegerile din 2008, Olguța Vasilescu a părăsit PRM și a sărit în barca PSD, candidând pentru un mandat de senator din partea acestei formațiuni politice. În campania electorală, ea a și donat pentru partid suma de 20.000 de lei. Cu aceeași sumă a contribuit și cumnatul Pistrițu. După obținerea mandatului de senator, Olguța Vasilescu l-a angajat pe cumnatul Pistrițu la biroul parlamentar (1 ianuarie 2009 – 29 iunie 2012). Informația a fost confirmată printr-un răspuns oficial, pe care GdS l-a obținut din partea Senatului. De altfel, și din declarația de avere depusă de sora Olguței Vasilescu în 2013 rezultă că Pistrițu lucrase anterior la Senat. După ce nu a mai putut fi angajat ca referent la biroul parlamentar, l-am regăsit pe acesta ca membru în Consiliul de Administrație (CA) al Companiei de Apă Oltenia (CAO), iar ulterior ca angajat la Team World Construct – firmă care, începând cu venirea Olguței Vasilescu la Primăria Craiova în 2012, a început să câștige pe bandă rulantă contracte pe bani publici.
Procurorii au început urmărirea penală față de faptă
GdS a dezvăluit în exclusivitate aceste informații anul trecut („Olguța Vasilescu, în conflict de interese?“ – 18 iulie 2016), arătând cum fostul primar al Craiovei și-a adus o rudă apropiată (afin de gradul II) să lucreze la cabinetul senatorial. Pornind de aici, inspectorii ANI au sesizat Parchetul General pentru a cerceta un posibil conflict de interese în cazul Olguței Vasilescu. Printr-o ordonanță din 9 noiembrie 2016, procurorii Secției de urmărire penală din cadrul PÎCCJ au dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă (in rem), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conflict de interese. În aprilie 2017, dosarul se afla în același stadiu. La solicitările GdS, biroul de presă al PÎCCJ a invocat art. 25 alin 1 din Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, spunând că nu pot fi furnizate informații suplimentare în acest moment, „având în vedere faza nepublică a urmăririi penale“.
Parlamentarii ajustează legislația penală în favoarea lor
Între timp, parlamentarii lucrează de zor la ajustarea legislației penale în favoarea lor. Săptămâna trecută (25 aprilie), Camera Deputaților a adoptat în calitate de for decizional un proiect de lege (PL 333/2015) care desființează, practic, conflictul de interese, prin modificarea art. 301 și 308 din Codul Penal. Conflictul de interese (art. 301) a fost rebotezat ca „folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane“. În forma actuală, fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu a îndeplinit un act prin care a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. În varianta modificată, interdicția de a ocupa o funcție publică este limitată la trei ani. Mai mult, a fost introdus un alineat care spune că aceste dispoziții nu se aplică în situațiile în care este vorba despre „exercitarea unui drept recunoscut de lege sau îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de acestea“. Cu alte cuvinte, noul text de lege le dă voie parlamentarilor să-și angajeze rudele la cabinet, pe motiv că angajarea este făcută în „exercitarea unui drept prevăzut de lege“. În această formă finală, proiectul merge la promulgare. În acest moment, președintele României, Klaus Iohannis, are două variante: fie promulgă legea, fie o întoarce în Parlament și sesizează Curtea Constituțională. Dacă legea intră în vigoare, toate procesele și investigațiile penale deschise pe numele unor politicieni se închid.
Olguța Vasilescu ar putea da explicații în alte două dosare DNA
În sensul celor relatate mai sus, ministrul muncii, Olguța Vasilescu, ar fi unul dintre parlamentarii direct interesați să promoveze o lege penală favorabilă, punându-se la adăpost în cazul în care procurorii vor trece la urmărirea penală pe persoană și vor trimite dosarul în judecată. De altfel, fostul primar al Craiovei este investigat și de procurorii DNA într-un dosar de corupție sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și spălare de bani. De asemenea, Olguța Vasilescu ar putea da explicații procurorilor anticorupție în cel puțin două dosare grele, „PUZ Lacul Tanchiștilor“ (privind introducerea în intravilanul orașului a 130 de hectare de teren) și „Craiova Culturală“ (privind cheltuirea discreționară și netransparentă a 1.000.000 de euro din bugetul local). Dosarele se află în acest moment în lucru la DNA Craiova.
Justițiabilul Ion Călin a votat și el pentru dezincriminare
Opt din cei zece deputați de Dolj au fost prezenți la ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie în care s-a dezincriminat conflictul de interese. Cei care au votat în favoarea proiectului sunt deputații PSD Lia Olguța Vasilescu, Ion Călin, Alina Tănăsescu, Alexandra Presură, Eliza Peța și Florinel Stancu. Au votat împotrivă Nicolae Giugea (PNL) și Claudiu Prîsnel (USR). Deputatul Ion Călin se află și el în proces cu ANI pentru conflict de interese administrativ pentru că și-a angajat fiica la biroul parlamentar (5 ianuarie 2009 – 30 noiembrie 2011). Având în vedere calitatea sa de parlamentar, o eventuală reclamație penală ar trebui să fie investigată tot de procurorii de la PÎCCJ.
