Povestea șpăgilor pentru sânge de la Centrul de Transfuzie

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au dispus, la sfârșitul săptămânii trecute, trimiterea în judecată a doi angajați ai Centrului de Transfuzie Sanguină Craiova, acuzați de comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. Anchetatorii au reținut că cei doi inculpați s-au folosit de funcțiile deţinute „pentru satisfacerea intereselor personale, imediate şi materiale“, vânzând cu 50 sau 100 lei o unitate de sânge (400 ml). De asemenea, procurorii doljeni susțin că cei doi au profitat de disperarea rudelor bolnavilor, care ar fi dat orice în schimbul sângelui de care, în multe cazuri, depindea viața pacienților.

Dosarul în care sunt acuzați de luare de mită craiovenii Cosmin Magaon, de 24 de ani, şi Mihaela Oprişan, de 33 de ani, angajați ca asistent, respectiv registrator la Centrul de Transfuzie Sanguină (CRTS) Craiova, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj vineri, 5 mai.
În rechizitoriul întocmit, procurorii doljeni au reținut că cei doi inculpați direcționau unitățile de sânge pacienților ale căror rude scoteau bani din buzunar. În schimb, la bolnavii ai căror aparținători nu dădeau mită, deși aduceau donatori la Centrul de Transfuzie, nu ajungea nici o picătură de sânge.
Să vedem, mai întâi, declarațiile unei martore din dosar despre cum decurg lucrurile la Centrul de Transfuzie. O femeie a explicat în fața anchetatorilor că, în mai 2016, și-a internat tatăl la Secţia Oncologie a Spitalului de Urgență Craiova. Bărbatul a avut nevoie de sânge pentru efectuarea unor transfuzii, însă în cele câteva zile cât a fost internat nu a primit nici o picătură. Asta deși fiica sa a adus donatori la Centrul de Tranfuzie. Pe data de 12 mai, tatăl martorei a fost externat, iar o zi mai târziu a murit.
Anchetatorii au verificat documentele medicale ale pacientului și au stabilit că, într-adevăr, acesta nu primise deloc sânge. Declaraţia martorei se coroborează cu foaia de observaţie clinică a pacientului, din care rezultă că, în perioada 07.05-12.05.2016, acesta a fost internat în Clinica Oncologie Medicală, şi, deşi s-a efectuat zilnic comandă de masă eritrocitară, chiar din prima zi a internării, aceasta nu a fost onorată, aşa cum se menţionează în mod expres în data de 10.05.2016 în foaia de evoluţie şi tratament a pacientului. Astfel că, deşi nivelul hemoglobinei pacientului ajunsese la 4.52 g/dL, iar fiica acestuia era şi este donatoare fidelă a CRTS Craiova, tatăl său nu a beneficiat nici măcar de o unitate de sânge cât timp a fost internat, deşi ar fi avut absolută nevoie, conform prescripţiei medicului“, au reținut procurorii doljeni.
De asemenea, anchetatorii au stabilit că sângele donat de martoră a ajuns la o altă pacientă, „fapt ce relevă că inculpata Oprişan Mihaela se folosea de numele unor donatori regulaţi ai Centrului pentru a direcţiona cu prioritate unităţile de sânge sau componentele sanguine către anumiţi pacienţi pentru care avea interes“.

Sânge dirijat după interesele angajaților Centrului

Procurorii doljeni au reușit să stabilească și care era mecanismul prin care sângele ajungea la pacienții aleși de angajații Centrului de Transfuzie. Astfel, rudele bolnavilor care nu puteau găsi donatori erau nevoiți să dea mită pentru a obține sângele necesar. „Profitând de starea de disperare și derută a rudelor care ar da orice în schimbul obținerii sângelui necesar salvării bolnavului, discuţia era condusă în aşa manieră încât aparţinătorul trăgea singur concluzia că, în schimbul unor sume de bani, pacientul poate beneficia de sângele necesar, acest lucru fiind facilitat, bineînţeles, de faptul că aparţinătorii pacienţilor erau într-o situaţie disperată, determinată de starea gravă a rudelor lor internate“, au precizat procurorii doljeni în rechizitoriul întocmit
Sângele direcționat către anumiți pacienți în schimbul unor sume de bani provenea de la donatorii obișnuiți ai Centrului sau chiar de la persoane care donau pentru un anumit pacient. Totul s-a putut face prin întocmirea unui document numit „lista pacientului“.
„Legislaţia care reglementează procedura transfuzională nu stipulează nicăieri o condiţionare a eliberării de sânge către un pacient de existenţa donatorilor pentru acel pacient, criteriul fiind constatarea de către medicul curant a necesităţii transfuziei către respectiva persoană. Cu toate acestea, aşa cum rezultă din declaraţia actualului director al Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Craiova, s-a format o practică în a se întocmi lista pacientului“, au reținut anchetatorii. Este vorba de un document în care se menționau persoanele care s-au prezentat la Centrul de Transfuzie pentru a dona sânge pentru un anumit pacient. Pentru pacienții ale căror rude scoteau bani din buzunar, în lista respectivă erau trecuți donatori fictivi. „Deşi inculpata Oprişan Mihaela nu avea atribuţii scrise în legătură cu livrarea sau distribuirea sângelui sau a produselor din sânge, în fapt, aceasta, conform unei proceduri nescrise şi în baza informaţiilor la care avea acces în virtutea atribuţiilor de serviciu, întocmea liste cu donatori de sânge pentru pacientul care o interesa, iar aceste liste mergeau la compartimentul Distribuţie, influenţând astfel repartizarea sângelui către aceşti pacienţi“, au mai reținut anchetatorii.
Procurorii doljeni au mai subliniat și faptul că „unii angajaţi ai Centrului de Transfuzii Craiova, cum este cazul inculpaţilor din prezenta cauză, au înţeles să se folosească de funcţia deţinută pentru satisfacerea intereselor personale, imediate şi materiale“.

Mită de la investigatori sub acoperire

Pentru a proba infracțiunile, anchetatorii au dispus folosirea unor investigatori sub acoperire. În total, cei doi inculpați au acceptat diverse sume de bani de la patru investigatori care s-au prezentat la Centrul de Transfuzie pentru a obține sânge pentru anumiți pacienți.
Toate întâlnirile dintre investigatori și inculpați au fost înregistrate audio și video.
De exemplu, pe data de 14 martie, unul dintre investigatori s-a prezentat la Centrul de Transfuzie și a explicat că ar avea nevoie de sânge pentru un pacient fictiv.
După o scurtă discuție, investigatorul a fost invitat în biroul lui Magaon, unde acesta din urmă a primit suma de 200 de lei drept mită. Procurorii doljeni au menționat în rechizitoriul întocmit și dialogul purtat între cei doi.

Investigator: E pozitiv. E de-ăla pozitiv.
Cosmin Magaon: AB4?
I.: AB4, da. Mihai o cheamă. La…
C.M.: La ce spital e?
I.: Pansela, la Chirurgie …
C.M.: Pansela?
I.: Da, o operează jos.
C.M.: La numărul 1, aici?
I.: Da.
C.M.: Așa și cum… A2 pozitiv? AB4?
I.: AB4, AB4!
C.M.: Gata!
I.: Și e de-aia pozitivă…
C.M.: Așa și…
În acel moment, investigatorul a scos din portofel mai multe bancnote de 100 de lei, după care a întrebat dacă ajunge suma de 200 de lei.
I.: E bine două bastoane?
C.M.: Da, da, da! Cât ai matale, nu-ți…
După aceea, investigatiorul a băgat cei 200 de lei în buzunarul halatului cu care era îmbrăcat Magaon.

Anchetatorii au aflat că, după aceea, Magaon i-a dat jumătate din suma primită inculpatei Mihaela Oprişan, iar aceasta din urmă a menţionat pe lista pretinsei paciente alţi trei donatori, ale căror nume au fost găsite în registrul Raport activitate Fişier – persoane prezentate în data de 14.03.2017. Cei trei donatori au declarat în fața procurorilor că nu au donat pentru un pacient anume şi că nu cunosc nicio persoană cu numele folosit de investigator.
Pe data de 15 martie, Cosmin Magaon a fost prins în flagrant de ofițerii Serviciului Județean Anti­corupție Dolj, în timp ce primea suma de 200 de lei de la alt investigator sub acoperire. Cei doi inculpați au fost arestați preventiv pe 16 martie, iar în prezent se află în arest la domiciliu.
Au recunoscut și nu prea

Procurorii doljeni au mai reținut că Mihaela Oprișan a recunoscut numai o faptă de luare de mită, „însă într-o manieră care să-i atenueze răspunderea penală, iar după extinderea acţiunii penale împotriva sa şi-a rezervat dreptul la tăcere“.
În schimb, față de Magaon, anchetatorii au reținut că „a avut iniţial o atitudine sinceră şi cooperantă, recunoscând în general infracţiunea comisă (cu excepţia primului act material, despre care a afirmat că nu şi-l mai aminteşte) şi manifestând regret faţă de aceasta“. Ulterior, și Magaon şi-a rezervat dreptul la tăcere.