Situată în Câmpia Blahniţei, comuna mehedinţeană Burila Mare este un loc în care majoritatea oamenilor se ocupă de agricultură. Culturile de cereale ocupă mare parte din suprafaţa comunei, însă localnicii au început să se orienteze şi spre legumicultură, dar şi să înfiinţeze plantaţii de căpşuni. Dacă în cazul legumicultorilor, cel mai mare neajuns este lipsa pieţei de desfacere, în ceea ce îi priveşte pe cei care au optat pentru cereale, această problemă se va rezolva. Autorităţile spun că în Portul Crivina vor fi înfiinţate depozite de cereale care vor prelua toată producţia fermierilor.
Comuna mehedinţeană Burila Mare se întinde pe o suprafaţă de peste 12.000 de hectare şi este compusă din satele Burila Mare, Crivina, Vrancea, Ţigănaşi şi Izvoru Frumos. Puţin peste 2.000 de persoane locuiesc pe aceste meleaguri, majoritatea oameni trecuţi de prima tinereţe. Cultura cerealelor este ocupaţia de bază a localnicilor, 70 la sută din suprafaţa comunei fiind ocupată de culturi de grâu, porumb şi sorg. Cei care nu au mai putut să îşi muncească terenurile le-au dat în arendă unor investitori care reuşesc să obţină producţii mari la hectar datorită tehnologiilor aplicate. Sunt însă şi localnici care încearcă să ţină pasul, deşi acest lucru este mai greu de făcut, în lipsa unui sistem de irigaţii. „Ne descurcăm foarte greu pentru că stăm an de an la mila lui Dumnezeu. Se tot vorbeşte de refacerea sistemului de irigaţii, dar eu cred că în agricultură se vorbeşte mult şi se face puţin. Noi spunem să refacem irigaţiile, dar acest lucru nu mai este posibil, în opinia mea. Avem în localitate un investitor italian care şi-a forat un puţ şi este foarte mulţumit. Eu cred că dacă statul ar finanţa forarea unor astfel de puţuri în cazul fermierilor care doresc să beneficieze de ele ar fi o soluţie mai simplă şi mai puţin costisitoare decât refacerea sistemului de irigaţii. Acest investitor obţine producţii de şase-şapte tone de grâu la hectar, în timp ce noi avem trei-patru tone“, a spus Jenică Cicic, primarul din Burila Mare.
La Burila-n port
Pe lângă lipsa apei, faptul că terenurile sunt nisipoase este altă problemă a fermierilor din Burila Mare. Există însă şi veşti bune întrucât autorităţile susţin că neajunsurile legate de lipsa pieţei de desfacere se vor soluţiona. Un investitor vrea să deschidă un port cerealier pe malul Dunării, în satul Crivina. Aici vor putea ancora şlepuri pe care să fie încărcate cerealele din zonă. „În satul Crivina avem un port care se întinde pe 5.000 mp, iar un investitor vrea să înfiinţeze aici un punct de colectare a cerealelor. Noi înainte duceam producţiile la Vânju Mare, dar acum, oamenii le vor putea duce chiar în comuna lor. Va fi un lucru bun atât pentru Burila Mare, cât şi pentru fermierii din judeţ pentru că e vorba de mii de tone de cereale care vor fi preluate şi duse la export sau prelucrate întrucât respectivul investitor are şi o fabrică. Alt avantaj este şi faptul că se vor crea locuri de muncă“, a mai spus Jenică Cicic, primarul din Burila Mare. Potrivit acestuia, investiţia ar urma să fie realizată chiar în acest an.
Legumele din Burila Mare, vândute în Severin
Legumicultura este alt sector care începe să capete din ce în ce mai mult teren în Burila Mare pentru că tot mai mulţi oameni optează pentru această îndeletnicire. A făcut acest lucru şi familia Dobran. La început, să tot fie zece ani de atunci, au cultivat legume – roşii, vinete, ardei – pentru consum propriu. Veneau însă vecinii şi le cumpărau pentru că le plăcea foarte mult gustul lor şi astfel le-a venit ideea soţilor Dobran să se dezvolte şi să facă o mică afacere din legumicultură. În prezent, cultivă legume pe o suprafaţă de 12 ari. Temperaturile scăzute din această primăvară le-au afectat mare parte din roşii şi spun că, dacă în alţi ani obţineau producţii de două tone de roşii din 700 de fire, anul acesta nu speră să obţină mai mult de 3.000 de kilograme de roşii din 2.000 de fire. Oamenii se plâng de lipsa pieţei de desfacere şi spun că merg cu produsele în Piaţa Crihala din Drobeta Turnu Severin. Nu le dau la angro, pentru că – spun ei – numai aşa mai pot obţine un profit. „Cheltuielile sunt mari, dar încercăm să obţinem şi un profit. Mergem cu legumele în fosta piaţă a sârbilor, Crihala, şi eu sunt cea care le vinde. Altfel, nu am reuşi să facem nimic pentru că, dacă le-am da la angro, preţurile ar fi foarte mici. Din acest motiv prefer să stau eu la tarabă să le vând şi să mai rămânem cu ceva“, a spus Livia Dobran, din Burila Mare.
Microfermă înfiinţată cu bani câştigaţi peste hotare
Sunt însă şi tineri care se întorc în Burila Mare şi îşi deschid aici mici afaceri. Unul dintre ei este Mihai Caplea, care, după ce a muncit opt ani peste hotare, s-a întors acasă şi a început să cultive căpşuni. A investit 5.000 de euro în această afacere, toţi banii câştigaţi peste hotare, şi spune că, în ciuda tuturor greutăţilor, alege să trăiască în ţara lui. „În 2007, am plecat la lucru în Italia, dar, după câţiva ani, am zis să încerc ceva şi acasă. Sora mea accesase fonduri europene pe măsura 6.1 şi a înfiinţat plantaţii de căpşuni. Acum doi ani am încercat să fac şi eu acelaşi lucru, nu am reuşit să accesez bani europeni, dar am rămas cu căpşunele. Le cultiv pe o suprafaţă de 3.400 mp, o parte fiind şi solarii, iar producţia este mai bună decât anul trecut, în ciuda faptului că a plouat. Le comercializez în Drobeta Turnu Severin, dar ca să obţin un profit consistent ar trebui să le cultiv pe suprafeţe mai mari. Voi continua să mă dezvolt şi voi încerca din nou să accesez fonduri europene, în ciuda birocraţiei care există în acest sistem De altfel, îi sfătuiesc şi pe alţi tineri care vor să se întoarcă acasă să încerce să acceseze fonduri europene pentru că sunt bani pe care trebuie să îi cheltuim la noi în ţară“, a spus Mihai Caplea, din Burila Mare
