Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au hotărât, ieri, să condamne la câte patru ani și patru luni de închisoare două judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzate de procurorii DNA că l-au scăpat pe omul de afaceri craiovean Dinel Staicu de o pedeapsă de şapte ani de închisoare.
Judecătoarele Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă din cadrul Curții de Apel București au fost trimise în judecată de procurorii anticorupție în aprilie 2014, fiind acuzate că au falsificat decizia penală nr. 381/22.02.2012, prin care i-a fost anulată lui Dinel Staicu o pedeapsă de șapte ani de închisoare primită în dosarul fraudării Băncii Internaționale a Religiilor (BIR).
Procurorii au reţinut că, în calitate de judecătoare la Curtea de Apel București, cele trei și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, cu prilejul emiterii deciziei penale nr. 381/22.02.2012 în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR). Decizia viza admiterea unei contestații în anulare depuse de Dinel Staicu față de o hotărâre prin care, anterior, alt complet al aceleiași instanțe îl condamnase definitiv la şapte ani de puşcărie. Magistratele au admis contestația în anulare, iar Dinel Staicu a obținut un avantaj patrimonial prin faptul că a scăpat şi de plata despăgubirilor către Banca Internaţională a Religiilor (18.839.684 de lei).
Anchetatorii au mai explicat că, la admiterea contestației în anulare, cele trei judecătoare au invocat autoritatea de lucru judecat, susținând că, anterior pronunțării definitive a pedepsei de condamnare a lui Dinel Staicu de către Curtea de Apel București, o altă instanță de judecată (Curtea de Apel Craiova) ar fi pronunțat o decizie opusă, așadar favorabilă condamnatului, pentru aceleași fapte.
„Serviciile“ magistratelor l-ar fi costat pe Dinel Staicu 630.000 de euro, bani care ar fi ajuns la Veronica Cîrstoiu prin intermediul avocatei Adriana Dascălu. Pentru mita primită, în iunie 2016, Cîrstoiu a fost condamnată definitiv în alt dosar la șapte ani de închisoare.
Pedepse cu executare pentru magistrate
În mai 2016, Curtea de Apel București a hotărât să le achite pe inculpatele Liliana Bădescu și Dumitriţa Piciarcă pentru abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului și fals intelectual, iar în cazul Veronicăi Cîrstoiu instanța a dispus continuarea judecării într-un dosar separat.
DNA a formulat apel împotriva acestei hotărâri, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții Supreme la sfârșitul lunii iulie 2016.
Ieri, judecătorii bucureșteni au admis acțiunea formulată de procurori și au dat o sentință definitivă în acest dosar de corupție.
Astfel, judecătoarele Liliana Bădescu și Dumitrița Piciarcă au fost condamnate la câte patru ani și patru luni de închisoare cu executare, iar instanța a mai dispus ca inculpatele să plătească dobânzile legale pentru suma de 18.838.804 lei, calculate de la data de 22 februarie 2012 (data pronunțării deciziei nr. 381/2012) până la data de 25 octombrie 2016 (data anulării deciziei nr.381/2012).
Decizia cu pricina a fost anulată tot de Curtea de Apel București, la cererea procurorilor DNA. „Anulează decizia penală nr. 381/22.02.2012 a Curţii de Apel Bucureşti – Secția I Penală, pronunţată în dosarul penal nr. 9972/2/2011. Fixează termen pentru rejudecarea contestaţiei în anulare la data de 15.11.2016, cu citarea contestatorului – condamnat Staicu Dinel şi a intimatei Banca Internaţională a Religiilor“, se arată în hotărârea instanței. Pe 15 noiembrie 2016, instanța nu a mai avut ce judeca, pentru că Dinel Staicu și-a retras contestația în anulare formulată încă din noiembrie 2011. Astfel, Dinel Staicu a rămas cu pedeapsa de șapte ani de închisoare.
Pedepsele lui Staicu
Mai trebuie spus că, în septembrie 2014, Curtea Supremă l-a condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pe Dinel Staicu în dosarul în care a fost acuzat că a mituit completul de judecată de la Curtea de Apel București pentru a scăpa de cei șapte ani de pușcărie.
În iunie 2015, același Dinel Staicu a fost condamnat definitiv la nouă ani de închisoare în dosarul „Transgaz“, cel în care a fost acuzat că a fraudat patrimoniul Transgaz SA Mediaş cu aproximativ 11 milioane de euro.
