Situată în Câmpia Boianului, comuna olteană Nicolae Titulescu este un loc în care majoritatea localnicilor s-au îndreptat spre cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Principalele culturi sunt cerealele, iar după cum arată plantele pe câmp, anul agricol se prefigurează a fi unul extrem de bun. Sunt însă şi localnici care au optat pentru legumicultură şi au reuşit să se dezvolte cu ajutorul fondurilor europene. Unul dintre aceştia este un tânăr de 23 de ani, care a renunţat la viaţa de la oraş pentru a demara o afacere în acest domeniu.
Dănuţ Prichindel are 23 de ani şi, după ce a experimentat viaţa la oraş, şi-a dat seama că nicăieri nu e mai bine ca acasă. Aşa că s-a întors pe meleagurile natale şi, în urmă cu doi ani, a demarat o afacere în legumicultură. Investiţia a fost realizată cu fonduri europene şi, deşi este la început de drum şi profitul încă nu a fost unul consistent, tânărul este încrezător.
„Am fost angajat la o firmă de telefonie mobilă, nu mi-au convenit condiţiile şi am preferat să vin acasă şi să demarez acest proiect împreună cu părinţii mei. Ei au fost cei care m-au ajutat şi m-au susţinut în tot acest demers. Nu mai făcuse nimeni din familia noastră legumicultură, dar am citit, ne-am informat şi eu consider că am reuşit. Solariile se întind pe 1.000 de metri pătraţi şi cultivăm castraveţi. Producţia pe care o obţinem de pe această suprafaţă este una extrem de bună, respectiv 13 – 14 tone“, a spus Dănuţ Prichindel, tânărul legumicultor din comuna olteană Nicolae Titulescu. Acesta spune că, pe lângă susţinerea părinţilor, un alt ajutor extrem de important au fost fondurile europene pe care le-a accesat pe măsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din PNDR 2014 – 2020. A obţinut astfel suma de 40.000 de euro, din care a primit deja o primă tranşă de 30.000 de euro, pe care a investit-o în înfiinţarea solariilor. Tranşa a doua, în valoare de 10.000 de euro, pe care urmează să o primească în curând, o va investi în dotarea solariilor cu încă un rând de folie, dar şi cu un sistem de încălzire. De altfel, investiţiile susţinute şi respectarea tehnologiei sunt secretele obţinerii unei producţii de calitate. „Dacă nu investeşti, nu faci nimic. Solariile sunt dotate cu sistem de irigare prin picurare, iar seminţele sunt unele de calitate“, a spus Dănuţ Prichindel.
„Ar trebui să ni se spună care sunt culturile spre care să ne orientăm“
Drumul spre succes este însă presărat cu obstacole, iar tatăl lui Dănuţ este cel care s-a lovit cel mai des de problemele din acest domeniu. Acesta spune că producătorii de legume nu sunt susţinuţi, iar şirul problemelor începe cu faptul că nu a găsit o firmă cu care să încheie un contract de asigurare a solariilor. „Anul trecut ne-a luat vântul solariile şi nu am reuşit să le asigurăm pentru că nu am găsit o firmă cu care să încheiem un contract. Anul acesta, am cheltuit 12.000 de lei ca să schimbăm sistemul de prindere şi folia şi, pentru că nu am reuşit să facem atâta profit anul trecut, ne-am împrumutat şi acum trebuie să dăm banii înapoi. Dacă am fi avut un contract cu o firmă de asigurări, ne-ar fi fost mult mai uşor întrucât, chiar dacă am fi dat aceeaşi sumă, ea ar fi fost eşalonată pe mai mulţi ani“, a spus Viorel Prichindel, tatăl lui Dănuţ. O altă problemă cu care s-a confruntat legumicultorul din comuna Nicolae Titulescu este faptul că nu există un echilibru pe piaţă, astfel încât să nu se producă în exces anumite legume şi implicit să se vândă la preţuri de nimic. „Ar trebui să existe o centralizare la nivel de judeţ, la nivel naţional şi să ni se spună care sunt culturile spre care să ne orientăm, astfel încât să nu venim cu un plus de producţie pe o cultură, în detrimentul alteia. Ar trebui să fim informaţi şi să ştim ce ar fi de făcut şi s-ar realiza astfel uniformizarea culturilor. Dacă există producţie mare de castraveţi, spre exemplu, atunci şi preţurile sunt mai mici, iar legumicultorii au de pierdut“, a mai spus Viorel Prichindel.
„Solarul este ca un copil. Nu poţi să pleci de acasă şi să îl laşi“
Având în vedere problemele pe care le întâmpină în piaţă, legumicultorul oltean spune că ar fi mult mai uşor dacă ar fi sprijiniţi şi producătorii mai mici şi dacă ar putea încheia din timp contracte prin care să le fie preluate marfa. Astfel ar avea garanţia că îşi pot comercializa produsele la un preţ prestabilit. „Noi nu avem timp să şi producem, să şi vindem. Dacă am avea un contract încheiat, am face nişte evaluări, am şti cât producem, cât vindem şi care este valoarea investiţiilor pe care le-am putea face. Acum, noi ştim cât cheltuim, dar nu ştim cât câştigăm. Eu, dacă aş şti că, în baza unui contract, îmi voi valorifica producţia la un anumit preţ, mi-aş planifica investiţiile astfel încât să rămân şi cu nişte bani pentru reînfiinţarea culturilor. În legumicultură sunt cheltuieli mari şi trebuie să fii foarte atent şi extrem de informat. Este foarte greu să iei o plantă de jos şi să o dezvolţi. Solarul e ca un copil mic. Nu poţi să pleci de acasă. Dacă vrei să pleci, trebuie să laşi pe cineva în locul tău pentru că un solar are nevoie de atenţie permanentă“, a mai spus Viorel Prichindel. Potrivit acestuia, alt lucru care ar facilita activitatea producătorilor autohtoni ar fi existenţa pe plan local a unei pieţe destinate lor. „Noi nu avem la Slatina o piaţă a producătorilor, în care să ne vindem marfă. Existenţa unei astfel de pieţe ar fi şi în avantajul nostru, şi al cumpărătorilor, care ar achiziţiona marfă proaspătă. Eu merg cu produsele pe piaţa angro din Piteşti, dar mi-ar fi mult mai uşor dacă aş veni la Slatina“, a mai spus Viorel Prichindel.
Pentru a veni în sprijinul legumicultorilor, autorităţile spun că vor încerca să înfiinţeze un punct de colectare a legumelor la Ghimpeţeni. „Noi facem parte din Grupul de Acţiune Locală Vedea – Găvanu – Burdea şi s-a purtat o discuţie să facem un centru de colectare a produselor legumicole undeva aici în zona noastră, respectiv la Ghimpeţeni, care este o localitate unde sunt foarte mulţi cetăţeni care se ocupă cu legumicultura“, a spus Florin Tiutiu, primarul din comuna Nicolae Titulescu.
„Ploile au venit atunci când le-am cerut noi“
Dacă legumicultorii se plâng de lipsa pieţei de desfacere, în privinţa celor care se ocupă cu cultura mare, această problemă s-a rezolvat odată cu apariţia unui depozit de cereale în localitate, care le preia recoltele. Acesta a fost înfiinţat în urmă cu doi ani şi are o capacitate de 7.000 de tone de cereale. „Acest depozit preia recolta unei societăţi agricole, dar şi a fermierilor din zonă. Este dotat cu spaţii de depozitare moderne şi a fost realizat cu 50 la sută finanţare europeană“, a spus primarul din Nicolae Titulescu.
Şi producţiile par a fi pe măsură anul acesta, având în vedere că plantele arată foarte bine în câmp, iar precipitaţiile au venit la timp. „Pot spune că anul 2017 este unul dintre cei mai buni ani agricoli. Culturile arată foarte bine şi în curând vom începe să recoltăm orzul, urmează rapiţa şi grâul. Venim după doi-trei ani în care am fost destul de încercaţi întrucât ne aflăm în Câmpia Boianului, o zonă în care terenul este fertil, dar este un pământ greu, rece şi atunci când sunt ploi, pierdem epoca de semănat. Nu putem intra pe câmp pentru că solul nu permite. Anul acesta, ploile au venit atunci când le-am cerut noi şi la fel s-au şi oprit, astfel încât să putem semăna“, a mai spus Florin Tiutiu, primarul din Nicolae Titulescu.
Din întreaga suprafaţă agricolă a comunei Nicolae Titulescu, păioasele ocupă 55 la sută, porumbul – 25 la sută, rapiţa – 10 la sută, iar restul sunt culturi de floarea-soarelui şi mazăre.
