Cu toate că într-un an bun se produc în Dolj 84.000 de tone de legume, fără să luăm în calcul producția de lubenițe, în supermarketuri și chiar în piețe se găsesc predominant produse de import. De ce ajung în cantități mici în magazine legumele produse la nivel local aflați din articolul de mai jos.
Legume din producția autohtonă se găsesc în cantități mici în supermarketuri, iar în anumite perioade ale anului chiar și în piețe sunt numai legume și fructe de import. Cu toate că Doljul este un mare producător legumicol, agricultorii locali fie merg cu mărfurile în diverse alte piețe din țară, fie livrează producția la prețuri de nimic diverșilor intermediari care o revând în alte părți. Doar o mică parte din cantitatea de legume este livrată direct în supermarketuri. Producția oficială de legume declarată în acte a depășit 84.000 de tone anul trecut. „Din centralizările făcute pe 2016, în Dolj am avut o suprafață de 7.484 de hectare cultivate cu legume, cu o producție de 84.282 de tone, fără să fie luată în calcul producția de pepeni. Față de alți ani, se observă o creștere a suprafeței cultivate cu legume și a cantității recoltate. Problema cea mai mare pentru Dolj o reprezintă lipsa spațiilor de depozitare a legumelor. Un astfel de spațiu de depozitare există doar la Poiana Mare și încă două comune încearcă să își facă. Atunci când recoltează, agricultorii sunt nevoiți să meargă prin diverse piețe din toată țara“, a spus purtătorul de cuvânt al Direcției pentru Agricultură Dolj, Ovidiu Obleagă, la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV. El a spus că nu se pot găsi în supermarketuri multe legume produse în Dolj din cauză că „fermierii noștri nu pot să asigure o producție constantă de legume, așa cum cer supermarketurile. Neavând aceste depozite de legume, nu poți să îi asiguri supermarketului o constanță în livrarea mărfii, adică să livreze o anumită cantitate, zilnic. Când este perioada de recoltare, fermierul recoltează și pleacă cu legumele să le vândă, neavând depozite, și tocmai de aceea nu putem să intrăm pe piața supermarketurilor. Până când fermierii nu reușesc să își facă asociații ale producătorilor și să își facă depozite frigorifice cum este cel de la Poiana Mare, lucrurile nu se vor schimba în relația cu supermarketurile. Am înțeles că și la Desa se va face un astfel de depozit. Sunt exemple destul de multe prin țară, unde agricultorii au reușit să intre pe piața supermarketurilor după ce și-au făcut astfel de depozite“, a mai spus Ovidiu Obleagă. În lipsa unei producții constante de legume și fructe din producția internă, supermarketurile se aprovizionează cu astfel de produse din alte țări, cum ar fi Turcia, Grecia, Spania etc.
Agricultorii așteaptă ajutorul de minimis pentru tomate
Anul acesta, fermierii sunt stimulați să producă în perioadele de extrasezon și să vândă tomatele la supermarketuri sau în piețe. Începând din acest an, fermierii persoane fizice sau juridice care cultivă tomate și s-au înscris la Direcția Agricolă până la 15 iunie primesc ajutor de minimis de 3.000 de euro pe an, dacă au cultivat o suprafață mai mare de 1.000 de metri pătrați cu tomate, neapărat în solarii. Ca să primească banii, legumicultorii trebuie să facă dovada (fie cu factură, fie cu filele din certificatul de comercializare) că au livrat cel puțin 2.000 de kilograme de roșii pe piață din ianuarie și până la finele lunii mai sau că vor livra în intervalul noiembrie-decembrie. Ideea acordării acestui ajutor de minimis a fost aceea de a se găsi cât mai multe tomate românești în piețe și supermarketuri. „Avem un număr de 689 de beneficiari ai ajutorului de minimis pentru tomate și deja au încheiat primul ciclu de producție 445 de beneficiari, care urmează să își primească banii. La ora aceasta se fac centralizările la Direcția Agricolă. Urmează să se trimită centralizatoarele la București și într-o săptămână, maximum două, ar urma ca fermierii să își primească banii, pentru că acești bani există deja în contul Ministerului Agriculturii și ei trebuie virați în contul direcțiilor agricole“, a mai spus Ovidiu Obleagă. Schema de ajutor de minimis pentru producătorii de tomate este programată să funcționeze timp de opt ani.
Legea care obligă magazinele să aibă 51% produse alimentare românești nu se aplică, din cauză că România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene, ca urmare a faptului că ar îngrădi libera circulație a produselor europene.
Comerțul cu cerealeia amploare, pentru că există silozuri
Unii dintre marii fermieri doljeni care se ocupă cu marea cultură și-au construit silozuri, cu diverse finanțări europene, astfel că sunt capabili să își depoziteze cerealele și să nu cedeze presiunii de moment a achizitorilor de a accepta prețurile foarte mici din momentul recoltării.
Fermierii depozitează grâul în silozurile proprii și îl vând atunci când prețurile sunt în avantajul lor. Acest lucru s-a văzut din statisticile furnizate de Direcția de Statistică Dolj, care arată că pe primele trei luni ale anului 2017, exporturile de cereale din Dolj au crescut la 11,29 milioane de euro, față de aceeași perioadă a anului trecut, când fuseseră de 9,52 milioane de euro. Fiind vorba de statisticile până la începutul lunii mai, este clar că este vorba de producția de cereale de anul trecut. Și anul acesta, Doljul a avut 157.000 de hectare cultivate cu grâu, potrivit datelor prezentate de Ovidiu Obleagă la „Economia Sudului“, iar producția medie realizată până acum, de pe cele peste 5.000 de hectare recoltate până la sfârşitul lunii iunie, este de 4.030 kg la hectar, cu mult peste producția medie de anul trecut.
