Terenul din Craiova de 8.300 mp pe care CJ Dolj voia să realizeze un parc acvatic pentru copii a ajuns în administrarea SRI, care intenționează să-și construiască pe el un sediu de 6,2 milioane de euro. Serviciul secret nu a reușit să explice jurnaliștilor GdS cum a intrat în această poveste și de ce a solicitat guvernului tocmai acel teren, pe care toată lumea știa că va fi dezvoltat un proiect de agrement pentru comunitate.
La sfârșitul anului 2015, Serviciul Român de Informații (SRI) a primit în administrare prin hotărâre de guvern (HG nr. 1003/2015) un teren de 8.300 mp situat pe strada General Dragalina nr. 60 A din Craiova, în apropiere de Piața Chiriac. Serviciul secret vrea să construiască acolo un sediu estimat la 6,2 milioane de euro pentru Direcția de Informații Dolj.
Povestea transferului acestui teren în administrarea SRI pare simplă, dar este învăluită în mister. Să vedem de ce.
În 2003, Consiliul Județean (CJ) Dolj a preluat de la Armată o suprafață de 20.000 mp pe strada General Dragalina, pe care a împărțit-o în trei loturi. Două loturi au fost date în administrarea Direcției de Protecție a Copilului (7.300 mp), respectiv Centrului Militar (4.000 mp). Cea mai mare suprafață (8.300 mp) a fost păstrată însă de CJ Dolj, care a conservat-o timp de aproape zece ani. În 2012-2013, CJ s-a gândit să folosească acel teren pentru a dezvolta un proiect cu fonduri UE estimat la circa 6 milioane de euro și destinat în special copiilor. Este vorba despre un centru acvatic și de agrement, care urma să cuprindă bazine pentru înot, cascade, restaurante, săli de sport etc. Pentru desemnarea conceptului câștigător, a fost organizat un concurs de soluții la care s-au înscris 12 participanți. Locul I a fost ocupat de celebrul arhitect Dorin Ștefan, cel care în acea vreme realizase conceptul Turnului din Taiwan, dar și al Muzeului „Brâncuși“ din curtea Muzeului de Artă din Craiova, un alt proiect derulat de CJ Dolj. În calitate de câștigător al concursului de soluții, Dorin Ștefan urma să primească proiectarea parcului acvatic, pentru care fusese alocată suma de 550.000 de lei. Conceptul parcului acvatic era spectaculos. Din cauza terenului în pantă, cu o diferență de nivel de 12 metri, piscina principală în formă de farfurie și susținută de o uriașă consolă semăna cu o navă spațială din celebrul serial SF Star Trek.
Explicații retroactive pentru eșec: lipsa banilor
În 12 februarie 2013, au fost anunțate rezultatele și a fost prezentat conceptul câștigător, apoi peste acest proiect s-a așternut tăcerea. Nimeni nu a mai scos o vorbă despre spectaculosul parc acvatic, desprins parcă din serialele SF. În toamna anului 2015, terenul din strada General Dragalina a fost trecut prin hotărâre de consiliu (HCJ nr. 298/22 octombrie 2015) în domeniul public al statului, iar până la sfârșitul anului el ajunsese deja în administrarea SRI.
CJ Dolj nu a anunțat niciodată public că renunță la proiectul parcului acvatic. Oficial, instituția a găsit niște explicații pentru abandonarea proiectului. CJ susține că prevederile bugetare în valoare de 550.000 de lei destinate proiectării erau insuficiente pentru complexitatea proiectului. În plus, la vremea respectivă nici nu mai puteau fi accesate fonduri UE. Argumentul fondurilor insuficiente ne-a fost confirmat de arhitectul Dorin Ștefan. Totuși, el spune că proiectul putea fi ajustat în funcție de banii disponibili.
SRI „nu a fost implicat“ în proiectul destinat copiilor
GdS a încercat să afle cum a intrat SRI pe firul acestei povești și, mai ales, cum a decis să ceară în administrare tocmai terenul de 8.300 mp din strada General Dragalina, deși oficial toată lumea știa că acesta era destinat parcului acvatic pentru copii. În baza Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, jurnaliștii au solicitat copii de pe documentele premergătoare transferului de teren, respectiv adresa înaintată de SRI către Secretariatul General al Guvernului (SGG), precum și nota aprobată de guvern prin care s-a decis ca locul respectiv să fie cerut de la CJ Dolj. În corespondența cu SRI, jurnaliștii au primit numai răspunsuri evazive, care ocoleau problema. Singurul document invocat a fost Nota de fundamentare a HG nr. 1003/2015, care oricum este publică. „În eventualitatea în care existau impedimente în realizarea transferului, respectiv erau afectate interesele comunității locale, avem certitudinea că propunerea SRI nu s-ar fi materializat“, susține instituția.
În completare, jurnaliștii au cerut SRI să precizeze dacă la data solicitării terenului instituția cunoștea că locul respectiv era destinat unui proiect de agrement pentru copii. Pentru acuratețe, au solicitat ca răspunsul să fie de tip DA sau NU. La această întrebare, răspunsul a fost că „SRI nu a fost implicat în nici un fel în proiectul menționat“, făcându-se din nou trimitere la Nota de fundamentare publică. Nici SGG nu a fost mai transparent, susținând că documentele solicitate „reprezintă o corespondență administrativă nepublică dintre autorități și instituții publice, care este exceptată de la comunicare“. Instituția invocă un articol din Legea nr. 544/2001 care exceptează de la liberul acces unele informații care nu sunt de interes public. Totuși, SGG nu argumentează de ce informațiile solicitate de jurnaliști nu ar fi de interes public, deși privesc transferul unui teren din domeniul public al județului.
Concluzionând, nimeni nu pare dispus să explice opiniei publice cum și-a motivat SRI solicitarea făcută guvernului de a primi în administrare tocmai terenul despre care toată lumea știa că era destinat unui proiect de agrement derulat de CJ Dolj și destinat în principal copiilor.
