Ministerul Dezvoltării a deschis sacul cu bani prin Programul Național de Dezvoltare Locală în valoare de 30 de miliarde de lei, dar nu este clar până în acest moment care este suma disponibilă pentru anul în curs. Deși pare nesemnificativ, detaliul poate face diferența finalizării unor proiecte începute deja de unele primării din fonduri proprii. GdS a analizat modul în care s-au împărțit banii județelor din Oltenia, iar datele sunt surprinzătoare. Mehedințiul a primit cele mai multe fonduri, iar Doljul, aflat pe locul al treilea, după Olt, are cea mai mică sumă pe cap de locuitor. Comuna din Dolj care a primit cei mai mulți bani este Brădești, circa 7,5 milioane de euro, în timp ce 18 localități din cele 111 nu au fost interesate sau nu au primit aprobare de la minister.

Primăriile și consiliile județene din țară au primit, pe hârtie, banii din PNDL 2, sume care ar trebui cheltuite pe parcursul a patru ani, 2017-2020. Cât anume în fiecare an nu se știe, dar ultimele cifre arătau că Ministerul Dezvoltării avea în buget pentru anul în curs circa două miliarde de lei, din totalul de 30 de miliarde. Asta înseamnă că proiectele, deși aprobate la finanțare, se vor finaliza peste câțiva ani. Unii dintre primarii cu care GdS a stat de vorbă au explicat că nesiguranța legată de perioada în care se pot primi banii i-a determinat să nu depună cereri de finanțare și să se descurce cu fonduri proprii sau europene.

Mehedinți, liderul Olteniei la aprobat bani

Dintre cele cinci județe din Oltenia, Mehedințiul a primit cei mai mulți bani și are cea mai bună rată pe cap de locuitor, după cum rezultă din calculele GdS. Iată cum arată datele din tabelul cu proiectele aprobate, publicat de Ministerul Dezvoltării: Mehedinți – 849 de milioane de lei, adică 186 de milioane de euro la o populație de 265.000 de oameni, ceea ce înseamnă o rată de 3.203 lei pe cap de locuitor; Olt – 823 de milioane de lei, adică 181 de milioane de euro la o populație de 436.400 de oameni, deci o rată de 1.885 de lei pe cap de locuitor; Dolj – 812,9 milioane de lei, adică 179 de milioane de euro la o populație de 660.000 de oameni, deci o rată de 1.231 de lei pe cap de locuitor; Vâlcea – 745 de milioane de lei, adică 164 de milioane de euro la o populație de 371.000 de oameni, deci o rată de 2.008 lei pe cap de locuitor; și ultimul, ca sumă totală, Gorj – 677 de milioane de lei, adică 148,7 milioane de euro la o populație de 341.594 de oameni, deci o rată de 1.981 de lei pe cap de locuitor. După cum se observă, județul Dolj se află pe locul al treilea ca sumă alocată, dar, raportat la populație, are cea mai mică alocare pe cap de locuitor. În țară, Suceava este județul care a primit cei mai mulți bani – 928,5 milioane de lei, urmat de Caraș-Severin – 883,2 milioane de lei, Vaslui – 882,2 milioane de lei și Teleorman – 875,8 milioane de lei.

Comuna Brădești din Dolj – 7,5 milioane de euro aprobate

Majoritatea primăriilor din Dolj au primit aprobare pentru finanțarea proiectelor depuse, majoritar alimentări cu apă, canalizare și asfaltări de drumuri. Iată cum arată clasamentul primelor cinci localități. De precizat că nu am luat în calcul Consiliul Județean Dolj, care a primit și el aprobare pentru finanțarea unor proiecte în valoare de 133 de milioane de lei.

Top 5:
1. Comuna Brădești – aproximativ 33 de milioane de lei pentru trei proiecte. Unul pentru înfințarea unei rețele de canalizare menajeră și stație epurare, etapa I și sistem de canalizare și epurare a apelor uzate – cel mai mare, de 28,4 milioane de lei, altul pentru reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea unor școli, iar altul pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea dispensarului medical;
2. Comuna Mârșani – 32 de milioane de lei pentru două proiecte, unul pentru canalizare menajeră în sistem centralizat și altul pentru extinderea alimentării cu apă;
3. Comuna Scaești – 31,3 milioane de lei pentru un singur proiect de modernizare și extindere infrastructură de apă potabilă și înființare rețea de canalizare;
4. Comuna Moțăței – 25 de milioane de lei pentru un proiect de extindere a rețelei de canalizare menajeră;
5. Comuna Dioști – 17,8 milioane de lei pentru un singur proiect de modernizare a străzilor sătești.

Lista continuă cu alte localități precum Cioroiași (13,4 milioane de lei), Afumați (72, milioane de lei), Catane (8,5 milioane de lei), Drănic (10 milioane de lei), Malu Mare (9,6 milioane de lei), Măceșu de Sus (15,3 milioane de lei), Goicea (11 milioane de lei) sau Rast (15,2 milioane de lei).
Unele comune au primit cu mult mai mulți bani decât orașele din județ. De exemplu, Filiași a primit 11,5 milioane de lei, Calafat – 8,8 milioane de lei, Bechet – 6 milioane de lei, Segarcea – 8,6 milioane de lei. Un caz aparte este orașul Dăbuleni, care nu a primit aprobare pentru un proiect de asfaltare a 25 de kilometri de străzi, deși alte localități au primit acceptul tocmai pentru acest lucru. Nu este clar ce criterii a folosit Ministerul Dezvoltării când, pentru același obiectiv, asfaltare drumuri, la unii a aprobat, la alții a refuzat. Craiova este un caz aparte, fiind municipiu reședință de județ. Bănia a primit acordul pentru o finanțare de 4,4 milioane de lei pentru modernizare străzii Eliza Opran, pentru reabilitatea străzii Henry Ford (2,9 milioane de lei) și pentru modernizarea străzii Razelm. De asemenea, Consiliul Județean Dolj a primit aprobare pentru finanțarea a patru proiecte în valoare de 133 de milioane de lei. Este vorba despre eliminarea unei zone cu risc de pe DJ 643A de pe drumul Velești – limita cu județul Olt, de modernizarea DJ 542 Dăbuleni – limita cu județul Olt, de modernizarea DJ 606 C Sârsca – limita cu județul Mehedinți și de reabilitarea DJ 643 D, DN 65C Bulzești – limita cu județul Vâlcea.

Unii primari nu au mai avut răbdare cu PNDL

Nu mai puțin de 18 localități din Dolj lipsesc de pe lista cu investiții aprobată de Ministerul Dezvoltării. Este vorba despre Almăj, Amărăștii de Jos, Botoșești Paia, Braloștița, Cârcea, Dăbuleni, Celaru, Coșoveni, Coțofenii din Dos, Dobrești, Ghidici, Ișalnița, Lipovu, Maglavit, Murgași, Siliștea Crucii, Vârtop și Băilești. Unii dintre primarii cu care GdS a discutat au explicat că ei nu au depus proiecte, deoarece au preferat siguranța și rapiditatea fondurilor europene, așa cum este cazul la Cârcea și la Băilești.
Iată ce au declarat reprezentanții primăriilor:

Băilești:
Noi avem proiecte pe POR și nu ne încadram. Avem o strategie durabilă pe POR și nu puteam primi finanțare dublă, și din fonduri europene și din fonduri de la buget. Ar mai fi fost vreo cinci străzi de modernizat. Noi nu am depus proiecte nici pe PNDL 1, ne-am descurcat pe fonduri europene.

Amărăștii de Jos:
Am depus proiecte pentru asfaltarea a 20 km de drumuri de interes local. Aș fi înțeles dacă nu ni le acceptau nouă să nu le accepte nici altora, dar la unii au aprobat asfaltarea drumurilor. Nu mi se pare corect. Măcar să ne fi trimis și nouă ministerul o hârtie cu un răspuns în care să ni se spună de ce nu au fost aprobate cererile. Era bine să fi aprobat dacă nu 20 de kilometri, cât am cerut noi, câțiva kilometri, cât considerau ei. O să depunem la toamnă pentru extinderea canalizării.

Cârcea:
Nu am depus nici un proiect, pentru că noi avem proiecte pe fonduri europene, cu valoare mare. Banii pe PNDL se dau în tranșe și nu puteam aștepta, să stăm atârnați nu știu cât timp, pe când pe fonduri europene se finalizează în doi-trei ani. Pe PNDL
nu-ți garantează nimeni că nu se prelungește după 2020. Noi am căutat acolo unde banii vin sigur.

Braloștița :
Nu am putut depune nici un proiect din cauza unor probleme cu achizițiile în interiorul primăriei, dar aveam proiecte care puteau fi finanțate.

Coșoveni:
Nu am depus nici un proiect. Noi avem în derulare un proiect tot cu fonduri de la guvern, pe Ordonanța 28, pentru introducerea canalizării, proiect început în 2008, care ar trebui finalizat în decembrie 2018. Primăria nu a trimis cererea la minister în timp util. Documentul a venit în Consiliul Local, pentru aprobare, pe 20 martie, iar termenul final de depunere era 17 martie. Așa că am aprobat să finalizăm canalizarea din banii comunei. Am mai avea de asfaltat unele drumuri, dar nu puteam acum, până nu introducem canalizarea.

Botoșești Paia:
Nu am depus pentru că nu am avut bani de proiecte. Ca nevoi, ar fi alimentarea cu apă, care nu este terminată, din 2010 lucrez la ea, și ar mai fi trei kilometri de drum.

Celaru:
Am depus o cerere pentru asfaltarea drumurilor, dar nu s-a aprobat. Este vorba despre 24 de kilometri.

Coțofenii din Dos:
La noi a fost o problemă deosebită, deoarece consilierii locali nu au dorit să voteze proiectul cu investițiile pe motiv că nu aveam bugetul aprobat. Numai că o astfel de situație era în toată țara, iar alții au votat. În plus, noi aveam un excedent bugetar de circa 1,6 milioane de lei. Acum consilierii locali sunt liniștiți că nu se face nimic, deci sunt nevoită să caut surse alternative de finanțare pentru asfaltarea drumurilor laterale, pentru extinderea primăriei și reabilitarea căminului cultural.

Ișalnița:
Am depus un proiect legat de trotuare, dar nu a fost aprobat. Nu mai suntem o comună bogată, cum eram o dată, iar firmele au restanțe la plata impozitelor și taxelor locale.

Brădești, campioana aprobărilor:
Ne-au recomandat nevoile. Fiecare a solicitat după nevoi. Noi am solicitat finanțarea a zece proiecte, dar ni s-au aprobat doar trei.

Maglavit:
Nu am făcut nici un proiect. De ce să fac? Să nu-mi dea nici un ban? Noi, oricum, suntem pe Master Planul de Apă, iar ceea ce am făcut până acum a fost cu bani de la bugetul local. Problema este că se mănâncă foarte mulți bani pe proiecte și studii pe care nu le folosești pentru că nu se aprobă finanțarea. Apoi vine Parchetul și te întreabă de ce ai cheltuit bani pe ele! Atunci, nu mai bine îți vezi de treaba ta?!

Ce se finanțează prin PNDL

Potrivit informațiilor de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, printre obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului se numără: sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei; sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; unităţi de învăţământ preuniversitar, respectiv grădiniţe, şcoli generale primare şi gimnaziale, licee, grupuri şcolare, colegii naţionale, şcoli profesionale, şcoli postliceale, unităţi de învăţământ special de stat; unităţi sanitare; drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor. Lucrările pot fi
de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare. Când vor primi primăriile efectiv acești bani? GdS a încercat să obțină un răspuns de la minister, dar până la închiderea ediției acesta nu a venit. Ultimele informații arată că, pentru anul în curs, Ministerul Dezvoltării are un buget de doar două
miliarde de lei, ceea ce înseamnă că proiectele edililor nu se vor încheia prea curând sau că aceștia vor fi obligați să suporte cheltuielile din bugetul local și apoi să aștepte decontarea lor.

Peste 160 de milioane de euro, alocate pentru Gorj

Suma totală a finanțării obiectivelor și proiectelor aprobate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 – PNDL 2, în județul Gorj, se ridică la 677,1 milioane de lei. Banii alocați vizează cu prioritate rezolvarea nevoile comunităților privind construcția-modernizarea de creșe și școli, alimentarea cu apă, rețeaua de canalizare, construcția, amenajarea ori modernizarea drumurilor. Practic, în județul Gorj, suma disponibilă pentru construirea ori modernizarea creșelor și școlilor este de 107,63 milioane de lei. Pentru extinderea rețelelor de canalizare s-au alocat 79.5 milioane de lei, iar pentru introducerea apei curente 152,2 milioane lei. În ceea ce privește reabilitarea sau amenajarea drumurilor, resursa financiară pentru următorii trei ani, până în 2020, este de 290 de milioane de lei.

Cele mai importante proiecte care au primit finanţare

Majoritatea proiectelor vizează modernizări de drumuri, precum şi reţele de canalizare şi apă. De asemenea, 8,5 milioane de lei au fost alocaţi modernizării Căii Eroilor din municipiul Târgu Jiu. „Cele mai importante proiecte ar fi: reabilitarea drumului județean DJ 672E, ce traversează localitățile Cornești, Stolojani, Câmpofeni, Arcani, Sănătești și Runcu; Reabilitare DJ 674 , Vlăduleni – Urdari – Turceni – Ionești – limita județ Mehedinți, 44+146 (km 0+000-km 44+146); Modernizarea și reabilitarea zonei protejate a Ansamblului Monumental Calea Eroilor, municipiul Târgu Jiu. Din acest moment revine primarilor fiecărei localități responsabilitatea de a întocmi ori completa documentația legală necesară fiecărui proiect, pentru ca banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei. În formula alocării fondurilor pe județe sunt patru indicatori luați în calcul: numărul de localități din județ, populația județului, suprafața județului și impozitul pe venit încasat pe județ. Ca urmare, indiferent de culoarea politică a președinților de consilii județene sau de bazinul electoral, județele au primit bani după criterii obiective raportate la cei patru indicatori privind structura demografică și administrativă și capacitatea financiară a acestora. În total au fost aprobate 163 de proiecte de finanțare pentru județul Gorj, în cadrul programului PNDL2. Sănătate, educație, apă-canalizare, iluminat public, transport/drumuri, salubrizare sunt domeniile care vor beneficia de finanțare. De asemenea, pentru Calea Eroilor s-a aprobat finanțarea, fondurile totale alocate pentru județul Gorj fiind de 150 de milioane de euro.
Eugen Măruţă