Situată la o aruncătură de băţ de oraşul Craiova, comuna Cârcea tinde să devină o zonă industrială, în care agricultura începe să piardă teren. Autorităţile spun că porţile localităţii sunt deschise către investitori, iar în prezent se face agricultură doar la 60 la sută din potenţial. Deşi mai puţini, cei care activează încă în acest sector aplică tehnologii moderne, astfel încât producţiile sunt extrem de bune.
Apropierea de Craiova şi faptul că localitatea Cârcea se află pe centura de sud a municipiului au favorizat dezvoltarea şi modernizarea comunei. Dacă, în trecut, localitatea era cu specific agrar, în prezent lucrurile s-au schimbat extrem de mult, iar balanţa s-a înclinat în defavoarea agriculturii. „Dacă am face o comparaţie între perioada de dinainte de 1989, când localitatea se axa foarte mult pe agricultură, şi timpurile de azi, lucrurile s-au schimbat. Fiind o zonă urbanizată, e clar că agricultura s-a redus substanţial, să zicem că se mai face undeva la 60 la sută din ce se făcea înainte de ‘89, pentru că a apărut şi industria. Cârcea trece printr-un amplu proces de modernizare. Din 2004, de când s-a înfiinţat comuna, sunt nenumărate proiecte care s-au pus în practică şi au adus un confort sporit locuitorilor comunei. Vorbim aici de apă, gaze, canalizare, ne-am apucat şi de asfaltare, astfel încât Cârcea arată ca o comună modernă“, a spus Valerică Pupăză, primarul comunei Carcea.
Prin actualizarea documentaţiei de urbanism, suprafaţa intravilană a localităţii s-a mărit, iar terenurile agricole sunt lucrate în special de societăţi mari. „Dacă, în 2004, atunci când ne-am înfiinţat, aveam în Planul Urbanistic General suprafaţa din intravilan undeva la 200 de hectare, după ce s-a actualizat documentaţia de urbanism, comuna noastră are 1.911 ha. Fiind în apropierea municipiului, s-a legat pe DN 6 şi pe DN 65 de Craiova şi am deschis porţile pentru investitorii care doresc să vină pe raza localităţii. Sunt 1.911 hectare, dar o parte dintre ele încă sunt terenuri agricole pe care se lucrează. Suprafaţa totală a comunei este undeva la 3.300 de hectare, deci au mai rămas suprafeţe care nu sunt incluse în intravilan, e vorba de aproximativ 1.400 de hectare teren agricol. Este o societate comercială care lucrează aceste suprafeţe de teren agricol“, a mai spus Valerică Pupăză.
3.000 de euro, preţul unui hectar de teren agricol
Culturile spre care s-au orientat fermierii sunt cele de porumb, grâu, floarea-soarelui şi rapiţă, iar anul acesta producţiile sunt satisfăcătoare atât datorită tehnologiilor aplicate, cât şi vremii favorabile. „Anul acesta a fost favorabil agriculturii pentru că producţiile medii la grâu sunt undeva la 5.000 kg la hectar şi la rapiţă au depăşit 3.000 kg la hectar. E clar că pentru a obţine astfel de rezultate înseamnă că s-a aplicat o tehnologie bună. În ceea ce priveşte porumbul, şi acesta arată bine pentru că a plouat“, a mai spus primarul. În afară de marii fermieri, sunt şi aproximativ 200 de persoane fizice care cultivă suprafeţe mai mici de pământ. În ceea ce priveşte proprietarii de terenuri agricole, 60 la sută dintre ei au preferat să nu îşi vândă pământul, ci să îl lucreze sau să îl dea în arendă. Potrivit autorităţilor, preţurile terenurilor agricole în Cârcea se învârt în jurul valorii de 3.000 de euro pe hectar.
În ceea ce priveşte zootehnia, în Cârcea mai există o singură fermă de animale. Aceasta a fost dezvoltată cu fonduri europene, numără 30 de capete de bovine şi funcţionează în extravilanul localităţii. Piaţa de desfacere a produselor obţinute de la această fermă este tot în comună.
Legumicultura, domeniu nou în Cârcea
În ultima perioadă, pe raza localităţii au început să apară şi solarii, după ce câţiva tineri mai întreprinzători au dorit să mizeze pe legumicultură. Aceştia produc toată gama de legume şi, în funcţie de cantităţile pe care le obţin, îşi valorifică marfa în comună sau la Craiova. „Sunt cinci-şase tineri care au suprafeţe de până în 1.000 mp cu solarii. Până acum nu existau, dar de anul trecut au reuşit şi au făcut acest lucru şi produc tot felul de legume, roşii, castraveţi, vinete etc“.
Până nu demult, comuna Cârcea avea pe teritoriul ei şi Staţiunea Didactică Banu Mărăcine, un prestigios centru de cercetare pentru studenţii şi cadrele universitare de specialitate din Craiova. Acum, Universitatea mai deţine doar un teren de 30 de hectare, pe care s-a plantat viţă nobilă. Este cea mai importantă investiţie viticolă din comună, pentru că din cele 150 ha de vie, câte erau înainte de retrocedare, au rămas foarte puţine care sunt lucrate de oameni, restul fiind lăsate în paragină sau vândute. „Noi am fost o localitate cu o plantaţie de aproximativ 150 de hectare de viţă-de-vie. Când s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate, toată această suprafaţă a mers către persoanele fizice care au avut teren acolo. Unii oameni le-au vândut sau le-au lăsat nelucrate, alţii le lucrează şi au rezultate bune. Dacă ne referim şi la plantaţii noi, avem Staţiunea Didactică Banu Mărăcine, care s-a desfiinţat, dar a oprit teren pentru Universitatea din Craiova, şi are undeva la 30 de hectare plantate pe raza localităţii, vie nobilă, care va începe să intre pe rod şi să dea producţie“, a mai spus primarul.
Deşi agricultura a pierdut teren în comuna Cârcea, autorităţile susţin că acest sector nu va dispărea şi va fi în continuare o sursă de venit pentru cei care o vor practica.
