Problemele cu care se confruntă unii beneficiari ai PNDR 2020, gradul de absorbţie a fondurilor europene, precum şi urgentarea etapelor prin care se pot obţine aceşti bani sunt, în această perioadă, principalele subiecte de discuţie în cadrul întâlnirilor între reprezentanţii AFIR şi cei care vor să se dezvolte cu ajutor de la UE.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi cei ai AFIR au organizat o serie de întâlniri cu beneficiarii PNDR 2020 cu scopul de a identifica problemele pe care aceştia din urmă le întâmpină în demersul lor de a se dezvolta cu ajutorul fondurilor europene. La întâlnirea organizată săptămâna trecută în Bănie, la care au participat secretarul de stat Alexandru Potor şi directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Adrian-Ionuţ Chesnoiu, precum şi reprezentanţi ai Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 4 Sud-Vest Craiova, dar şi consultanţi în întocmirea proiectelor, problemele ridicate au fost legate de urgentarea accesării acestori fonduri prin simplificarea unor proceduri. O situaţie de ordin metodologic privind desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică derulate de către beneficiarii publici ai PNDR 2020 a fost discutată şi s-a ajuns la un acord cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), în sensul reducerii la minimum a întârzierilor apărute în derularea procedurii de achiziţie. „S-au purtat discuţii legate de problemele întâmpinate în evaluare, contractare şi implementare şi s-a încercat găsirea de soluţii pentru urgentarea accesării fondurilor europene. S-a pus problema achiziţiilor publice, care durează foarte mult. ANAP se mişcă foarte greu şi durează foarte mult să finalizăm o achiziţie publică, între şase luni şi un an, un an şi jumătate, şi am încercat să găsim soluţii în acest sens. Până la urmă, e vorba de o colaborare între noi şi beneficiari pentru a-i ajuta să îşi finalizeze proiectele“, a spus Dorel Stăicuţ, directorul general adjunct al Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor 4 Sud-Vest Craiova.
„Nu AFIR este cea care înfrânează accesarea fondurilor europene“
Pe lângă reducerea la minimum a întârzierilor apărute în derularea procedurii de achiziţie, s-a pus chiar şi problema ca instituţiile implicate în acest demers să îşi adapteze legislaţia astfel încât să nu mai existe atât de multe obstacole. „Avem foarte multe proiecte pe Regiunea Sud-Vest Oltenia care sunt defazate, adică au obţinut aprobarea de a fi implementate şi în 2014-2020 şi anumite autorităţi din România nu reuşesc să îşi adapteze legislaţia la cea europeană sau nu înţeleg destul de bine ce înseamnă. Aveam în sală o doamnă care scrisese un proiect pentru o staţie de epurare şi conţinea un element inovator, care trebuia să aibă o parte de filtrare şi prin stuf sau papură, iar un reprezentant de la Mediu a spus că el aşa ceva nu a văzut şi că nu regăseşte aşa ceva în legislaţie, cu toate că în Uniunea Europeană se găseşte acest lucru. De asemenea, foarte mulţi s-au plâns de obţinerea avizelor necesare de la instituţiile statului, deci până la urmă nu AFIR este cea care înfrânează accesarea fondurilor europene. Practic, problemele care s-au ridicat acolo au fost legate de achiziţii, avize, dar şi de obţinerea anumitor autorizaţii de la instituţii descentralizate ale statului care nu şi-au adaptat până la această dată legislaţia la ceea ce înseamnă accesarea de fonduri europene“, a spus Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
Retragerea Angliei din Uniunea Europeană poate afecta bugetul UE, chiar în exerciţiul financiar 2014-2020 şi dacă nu doresc să fie afectate de acest lucru, Grupurile de Acţiune Locală trebuie să depună cât mai repede strategiile şi proiectele pentru a putea obţine finanţările din care, la rândul lor, să acorde bani către organizaţiile locale. Este una dintre concluziile recentei întâlniri cu reprezentanţii AFIR din zona Olteniei. „Toţi beneficiarii de fonduri europene trebuie să înţeleagă că au şi responsabilităţi în ceea ce priveşte încheierea unui contract cu AFIR, iar în privinţa consultanţilor, li s-a transmis mai multă seriozitate în întocmirea dosarelor pentru că sunt verificate de CE. Un lucru foarte important este că s-a spus pentru prima dată că au fost deblocate peste 120% din fonduri din perioada 2014-2020 şi este bine să ne implementăm aceste proiecte. Alt aspect este legat de accesarea de fonduri europene de către Grupurile de Acţiune Locală (GAL). Un mesaj foarte important a fost acela ca şi GAL-urile să îşi facă procedurile pentru a accesa aceste fonduri cât mai repede întrucât bugetul Uniunii Europene s-ar putea să aibă de suferit odată cu retragerea Angliei din UE şi pentru a nu se crea probleme în primirea banilor este foarte bine ca România să fie foarte atentă. Trebuie să avem o abordare coerentă pentru că va mai exista un program de finanţare din partea CE şi în perioada următoare, 2021-2028“, a mai spus Păunel. Potrivit acestuia, peste 40% din bugetul PNDR 2014-2020 este accesat de Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor 4 Sud-Vest Craiova, cu precădere de judeţele Olt şi Dolj.
Submăsura
6.3 a fost prelungită
În această perioadă se află în derulare submăsurile 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri şi 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Potrivit lui Dorel Stăicuţ, directorul general adjunct al Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor 4 Sud-Vest Craiova, în luna iunie, la nivelul judeţului Dolj au fost depuse 500 de proiecte pe măsura Tineri fermieri şi aproximativ 100 pe 6.3. Aceasta din urmă va fi prelungită până pe 31 august, ora 16.00. „La solicitarea noastră, s-a prelungit această sesiune până pe 31 august. Trebuie să sprijinim şi exploataţiile mici să se îndrepte de la o producţie pentru consum propriu către piaţă şi insistăm foarte mult pe accesarea acestei submăsuri“, a mai spus preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii 6.3 este de 100 de milioane de euro. Depunerea proiectelor se face în limita a 200% din alocarea pentru sesiune. Până în prezent au fost depuse on-line 2.152 de cereri de finanţare în valoare totală nerambursabilă de peste 32,2 milioane de euro. Dintre acestea, 676 de cereri de finanţare au fost depuse pentru zona montană.
