Alarmele de informare a populaţiei au sunat ieri, începând cu ora 10.00, la Craiova. Acestea au vizat prealarmarea unui posibil atac aerian, însă craiovenii nu aveau idee de ce au fost activate. În plus, nu prea ştiau ce ar trebui să facă şi unde să se adăpostească în cazul în care asupra oraşului nostru s-ar abate un dezastru. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că această alarmare, care se va face în prima zi de miercuri a fiecărei luni, vine după ce, în luna aprilie, inspectorii au constatat că nu toate sirenele mai funcționează, că pentru altele nu există contracte de mentenență, iar în alte cazuri autoritățile nu se pot mobiliza rapid.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a demarat, începând de ieri, o nouă etapă de alarmare a populaţiei prin sirenele montate în toate oraşele din ţară. Însă, în afară de pornirea acestora, nu există, practic, o finalitate a acestui tip de exerciţiu. Ieri, la Craiova, în timp ce alarmele sunau de zor, oamenii îşi vedeau liniştiţi de treabă şi nu ştiau motivul pentru care acestea se aud. „Nu ştiu de ce sună alarma. Nu suntem informaţi aşa cum ar trebui. La televizor mai vedem câteodată ce se anunţă de la Bucureşti. Ar trebui să pregătescă oamenii mai bine, că zilele trecute ştiu că au fost două cutremure, unul după celălalt“, a spus o craioveancă. „Cred că este un exerciţiu, dar nu ştiu nimic sigur, nu am auzit sau văzut nicăieri vreo informaţie. Nu ştiu cum ar trebui să sune alarma dacă este cutremur sau altceva. Ar trebui să fim mai bine informaţi. Când a început să sune alarma, chiar se întrebau oamenii din jurul meu ce s-a întâmplat“, a spus Ileana Vasile.
Craiovenii se plâng de lipsa adăposturilor
Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj menţionează că în aproape toate cazurile pe care le anunţă alarma oamenii trebuie să meargă într-un adăpost special amenajat. Însă, în Craiova, aceasta este cea mai mare dintre probleme. Adăposturile din blocuri s-au transformat în depozite pentru murături sau alte obiecte pe care locatarii nu le mai țin în casă. Aceste adăposturi, spun oamenii, nu au fost menţinute într-o stare bună, aşa că ar putea deveni periculoase. În plus, mulţi craioveni nu au nici cea mai vagă idee la ce adăpost ar putea merge în cazul unui dezastru natural sau al unui atac aerian. „Alarmele astea ne anunță dacă sunt anumite fenomene, cum ar fi cutremurele. Ştiu că ar trebui să ne ascundem, în caz de ceva, la adăposturi speciale. Erau adăposturi de acest gen pe la multe blocuri, dar nu s-au mai întreţinut, cred că nu mai funcţionează prea multe. Eu nu ştiu să fac diferenţa dintre alarmele care sună pentru cutremur sau pentru alte dezastre. Autorităţile ar trebui să facă o acţiune de informare mai insistentă pentru că până acum s-a făcut foarte rar şi nu toată lumea a apucat să înveţe ceva“, a declarat un craiovean. „Nu ştiu de ce sună alarma. Bănuiesc că este un exerciţiu. Dacă s-ar întâmpla un dezastru, nu ştiu unde ar trebui să mă adăpostesc. La mine în bloc este un adăpost, însă jumătate este ocupat şi nu ar avea loc toţi oamenii din bloc“, a mai spus un alt craiovean.
Gazeta de Sud a solicitat Primăriei Craiova un punct de vedere legat de starea adăposturilor în caz de dezastru din oraş, dar şi locaţiile în care acestea se găsesc, însă până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns, după ore bune de insistenţe.
Cum se face diferenţa între alarme, în funcţie de dezastru
Pentru alarmarea popu-lației pot fi folosite următoarele tipuri de semnale: prealarma aeriană, alarma aeriană, alarma la dezastre şi încetarea alarmei. Oamenii trebuie să fie foarte atenţi în momentul în care alarma începe, pentru a şti exact ce anunţă aceasta. În cazul prealarmei aeriene, se vor auzi trei sunete a câte 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune din trei sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de şase secunde între ele. În cazul unei alarme aeriene, se vor auzi 15 sunete a câte patru secunde fiecare, cu pauză de patru secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune din 15 sunete a câte două secunde fiecare, cu pauză de două secunde între ele. În cazul în care are loc un cutremur sau alte dezastre naturale, sirena va emite cinci sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune din cinci sunete a câte opt secunde, cu pauză de cinci secunde între ele. În momentul în care alarma încetează, se va auzi un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de două minute. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul va fi compus dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de un minut.
Oamenii trebuie să facă deosebirea şi între momentele în care se fac astfel de exerciţii şi momentele în care sirenele ar putea anunţa un pericol. „Precizăm faptul că orice semnal de alarmare în situații de urgență ce va fi difuzat în afara datei stabilite pentru acționarea lunară a sistemului de alarmare, Miercurea Sirenelor, trebuie tratat ca fiind unul real“, au declarat reprezentanţii ISU Dolj.
