Blocul P+4 construit ilegal în spatele magazinului Praktiker din Craiova de afaceristul Jan Boeru a fost intabulat cu scandal în cartea funciară. Costinela Chimoiu, registratorul care a făcut intabularea, a fost reclamată la Parchet pentru fals intelectual. Dosarul a stat la sertar un an și jumătate, fiind lucrat numai după ce GdS a început să documenteze acest caz. În plin scandal mediatic, poliția și Parchetul s-au grăbit să claseze dosarul, în ciuda dovezilor clare prezentate de jurnaliști. Vedeți mai jos culisele acestei anchete judiciare, care arată cum poți construi ilegal în Craiova, chiar sub nasul autorităților pasive sau complice.
Afaceristul Jan Boeru a ridicat ilegal un bloc de locuințe P+4 într-o zonă industrială a Craiovei. Autoritățile cunosc situația, dar nimeni nu face nimic. Mai mult, se pare că vor să îngroape această poveste, după ce GdS a dezvăluit culisele afacerii, precum și conexiunile cu primăria și oficiul de cadastru. Imobilul despre care vorbim se află pe platforma industrială de vest a Craiovei, în spatele magazinului Praktiker (strada Calea Severinului nr. 46). Recapitulăm pe scurt povestea, pentru a vedea cum s-a ajuns aici. În 2007, Jan Boeru a cumpărat de la Bogdan Țugui un teren de 227 mp, pe care se găsea o baracă forjată de 157 mp. Trei ani mai târziu, Boeru și-a extins proprietatea cu alte două parcele învecinate, în suprafață totală de 186 mp. Parcelele au fost cumpărate pe chitanță de mână, rămânând ca actele să fie perfectate ulterior la notar. Boeru nu s-a mai înțeles apoi cu proprietarii și i-a dat în judecată. Pe terenurile cumpărate, afaceristul se apucase să construiască fără autorizație un bloc. În instanță, judecătorii i-au recunoscut valabilitatea chitanței de mână și dreptul de proprietate asupra blocului construit ilegal pe terenurile cumpărate (11 iulie 2013), hotărârea rămânând definitivă (5 septembrie 2013). Tot fără autorizație, Boeru a mai construit apoi un etaj și o mansardă, intrând în conflict cu Poliția Locală (PL) Craiova. Poliția l-a amendat, dar, în mod ciudat, nu i-a cerut să demoleze întregul bloc, ci doar etajul cinci.
Veriga slabă de la Oficiul de Cadastru
Între timp, Boeru a încercat să-și înscrie blocul ilegal în cartea funciară, pentru a-l putea vinde pe piața imobiliară.
La prima tentativă, el a depus la Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj o cerere prin care solicita ca din cartea funciară să se „radieze“ construcția C1 (baraca forjată) și să se „înscrie“ în locul ei construcția C2 (casă de locuit în execuție la roșu P+4).
OCPI i-a respins cererea, pentru că afaceristul nu avea documentele necesare: autorizație de desființare a barăcii, autorizația de construire a blocului și procesele-verbale de recepție. Cererea de „reexaminare“ a fost și ea respinsă de registratorul-șef Costinela Chimoiu (18 noiembrie 2014). Văzând că nu are sorți de izbândă, Boeru a inventat o șmecherie: a atacat actul de respingere în instanță, susținând că baraca nu a fost demolată, ci a fost încorporată în burta blocului. De aceea, susține afaceristul, baraca a dispărut, iar el nu deține nici un act pentru demolarea ei. Judecătorii nu s-au lăsat însă păcăliți, iar Boeru a pierdut procesul atât pe fond (27 ianuarie 2015), cât și la apel (8 iunie 2015). După acest eșec, afaceristul a încercat altă soluție. De data aceasta, a pornit de la hotărârea care-i recunoștea dreptul de proprietate asupra blocului P+4 (cea din 11 iulie 2013) și a cerut instanței să lămurească dispozitivul acesteia. Concret, el voia ca judecătorii să scrie negru pe alb că blocul P+4 pe care instanța a recunoscut că este proprietar a luat naștere prin „extinderea“ barăcii forjate. Nici de această dată magistrații nu s-au lăsat duși de nas și i-au respins acțiunea atât pe fond (18 decembrie 2014), cât și la recurs (27 mai 2015). În motivare, judecătorii au spus foarte clar că expertiza depusă la dosar nu dovedește că în structura blocului a fost încorporată baraca forjată. Nici măcar una dintre cele patru instanțe de fond și apel/recurs nu i-a dat dreptate lui Boeru. Cu toate acestea, afaceristul a mers din nou la OCPI Dolj, cerând intabularea blocului ca „extindere“ a barăcii forjate. Și a și reușit! Nu la primul registrator, ci la registratorul-șef Costinela Chimoiu, care i-a admis cererea de „reexaminare“ în ciuda celor patru hotărâri judecătorești. Prin urmare, sfidând hotărârile judecătorești, blocul a fost intabulat ca „extindere“ a barăcii forjate. În consecință, pe numele Costinelei Chimoiu a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova o plângere penală pentru fals intelectual. Procurorii au trimis plângerea la poliție, pentru verificări (2 noiembrie 2015), iar aceasta a dispus urmărirea penală „in rem“ (față de faptă) pentru fals intelectual (2 februarie 2016).
Ancheta, pornită după dezvăluirile GdS
apartamente în bloc?
Până în mai 2017, dosarul a stat la sertar. Costinela Chimoiu nici măcar nu fusese audiată, iar OCPI Dolj susținea, într-un răspuns către GdS, că habar nu are despre acest dosar. Registratorul-șef al OCPI Dolj a fost audiat chiar în timp ce ziariștii documentau ancheta jurnalistică referitoare la acest caz. La foc automat, polițiștii de la IPJ Dolj au făcut audierea și în 19 mai 2017 au întocmit un referat pentru „clasarea“ dosarului. Povestea nu a fost îngropată însă, ci a ajuns în atenția opiniei publice o dată cu primul articol din scandalul „Boeru“, publicat de GdS în data de 22 mai 2017.
În cele de mai jos, vom vedea pe scurt cum a decurs audierea Costinelei Chimoiu la poliție și ce acte a prezentat aceasta în apărarea sa. Pentru început, ea le-a spus polițiștilor că a admis cererea de reexaminare depusă de Jan Boeru deoarece a „apreciat“ că sentința civilă nr. 10838/11 iulie 2013 emisă de Judecătoria Craiova (cea prin care afaceristului i se recunoaștea dreptul de proprietate asupra blocului, prin accesiune imobiliară artificială) „reprezintă actul de proprietate pentru înscrierea construcției C1 prin extindere“. De asemenea, ea ar fi avut în vedere că la dosar au fost anexate acte noi, cum ar fi: copia de pe acțiunea introductivă depusă de Boeru, încheierea privind lămurirea (cea din 18 decembrie 2014) a înțelesului hotărârii din 11 iulie 2013 și documentația avizată tehnic. Încheierea din 18 decembrie 2014 despre care se face vorbire este cea prin care judecătorii i-au respins lui Boeru solicitarea de precizare expresă că blocul P+4 a luat naștere prin „extinderea“ barăcii forjate. Într-un răspuns către GdS, OCPI susținea că deși cererea lui Boeru a fost respinsă, „în considerentele acelei încheieri, instanța a reținut că dreptul de proprietate asupra construcției P+4 s-a realizat prin extindere“. Or, judecătorii nu spun nicidecum așa ceva, ci exact contrariul, că baraca forjată nu poate susține pe umerii săi ditamai blocul. Mai mult, nici expertiza tehnică nu arată că baraca ar fi fost încorporată în burta blocului. Cei care au aranjat actele în dosarul de la OCPI s-au crezut însă isteți. Ei nu au depus la dosar decât hotărârea instanței de fond, mai tehnică și succintă, în care judecătorii au respins solicitarea lui Boeru pe procedură, nu și pe cea de la recurs (27 mai 2015), în care judecătorii descriu pe larg de ce blocul P+4 nu a rezultat din „extinderea“ barăcii forjate. În locul hotărârii de la recurs, la dosar a ajuns doar un certificat de grefă. Celelalte două hotărâri defavorabile lui Boeru nu numai că nu au fost depuse la dosar, dar urmele procesului care le-a generat au fost șterse inexplicabil din cartea funciară.
Tot la audieri, Chimoiu s-a mai apărat spunând că încheierea de carte funciară a fost comunicată și către Primăria Craiova, „împotriva acesteia nefiind formulată nici o cale de atac“. De asemenea, registratorul-șef a invocat Legea cadastrului nr. 7/1996 și Noul Cod Civil, spunând că pe baza hotărârilor privind accesiunea imobiliară se poate înscrie dreptul de proprietate în scop de opozabilitate față de terți. Mai mult, în lipsa autorizației de construire, construcțiile pot fi înscrise în cartea funciară în baza certificatului de atestare fiscală, a mai susținut Chimoiu.
Cum încearcă autoritățile să îngroape scandalul
Luând de bune cele declarate de Costinela Chimoiu, subcomisarul de poliție care a făcut cercetările a propus „clasarea“ cazului sub spectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, iar procurorul de caz a și emis o ordonanță de clasare, în 22 iunie 2017. După comunicarea „soluției“, există o perioadă de 20 de zile în care cel care a depus plângerea penală, dacă este nemulțumit, poate face o plângere la prim-procuror. Sursele GdS spun că ordonanța de clasare va fi contestată, rămâne de văzut ce decizie va lua prim-procurorul.
Argumentele invocate de registratorul-șef Costinela Chimoiu în apărarea sa duc la o întrebare legitimă: se pot intabula în cartea funciară construcții realizate fără autorizație de construire? Jurisprudența studiată de jurnaliștii GdS arată că da, dar numai în anumite condiții. Modificările aduse Legii nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare și Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții arată că se pot intabula construcțiile fără autorizație realizate înainte de data de 31 august 2001. În lipsa autorizațiilor de construire, clădirile se pot intabula în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligațiilor fiscale datorate primăriei în a cărei rază teritorială se află construcția, precum și a documentației cadastrale întocmite pentru construcție. În cazul în care construcțiile nu sunt înregistrate la primăriile competente, aceste clădiri se înregistrează în evidențele fiscale sub condiția achitării impozitului aferent construcției pe ultimii cinci ani anterior depunerii declarației fiscale, inclusiv pentru anul în curs. Așadar, blocul ilegal construit de Jan Boeru în perioada 2012-2015 nu se încadrează în această situație de excepție. Ceea ce a încercat afaceristul Boeru nu este însă ceva nou, literatura de specialitate consemnează multe astfel de exemple.
Pe de altă parte, instanțele din Craiova au spus foarte clar că o clădire, chiar dobândită prin accesiune imobiliară artificială, nu poate fi înscrisă în cartea funciară fără autorizație de construire. Dacă pentru înscrierea la OCPI ar exista posibilitatea opțiunii între obținerea autorizației de construire pe Legea nr. 50/1991 și accesiunea imobiliară artificială conform Codului Civil, în Craiova ar fi haos urbanistic. Ar apărea peste tot blocuri fără autorizație, care nu respectă reglementările urbanistice și pe cele privind siguranța și calitatea în construcții.
Argumentele pe care procurorii nu vor să le vadă
Registratoru-șef al OCPI Dolj, Costinela Chimoiu, a fost reclamată la Parchet pentru infracțiunea de fals intelectual. Conform definiției din Codul penal (art. 321, alin. 1), falsul intelectual înseamnă „falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări“. Fapta se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani. În cazul nostru, avem de subliniat două lucruri. În primul rând, blocul nu avea autorizație de construire. El putea fi intabulat pe baza certificatului fiscal emis de primărie cu o singură condiție: să fi fost construit înainte de 31 august 2001. Altfel, vorbim de fals intelectual.
În al doilea rând, blocul nu putea fi intabulat pentru că în acte pe locul să era intabulată baraca forjată. În prealabil, trebuia radiată baraca forjată, problema era că Jan Boeru nu deținea autorizații pentru demolarea barăcii și nici pentru construirea blocului. Și așa s-a ajuns la găselnița construirii blocului prin „extinderea“ barăcii forjate, atestată de Costinela Chimoiu prin încheierea de reexaminare din 12 iulie 2015, în ciuda celor patru hotărâri judecătorești. Fie patru complete de judecători au greșit, fie Chimoiu a comis un fals. Iar procurorii craioveni au clasat dosarul, pe motiv că „fapta nu există“!
