După ce Curtea de Conturi a concluzionat că afacerea „Craiova Culturală“ a fost finanțată nelegal, iar pe fir au intrat procurorii DNA, Primăria Craiova s-a hotărât să respecte legea. Administrația locală va adopta un Regulament în baza căruia ONG-urile pot accesa transparent fonduri nerambursabile din bugetul local. Care este bugetul pe 2017 destinat ONG-urilor, ce arii de interes sunt finanțabile și cum arată proiectul de regulament puteți citi în cele de mai jos.
Primăria Craiova a demarat recent procedura de consultare publică pentru elaborarea Regulamentului în baza căruia ONG-urile pot accesa finanțări nerambursabile din bugetul local. Proiectul se găsește pe site-ul primăriei, iar persoanele interesate pot depune sugestii sau opinii până în data de 27 august prin fax (0251.411.561) sau e-mail ([email protected]). Proiectul de regulament a fost elaborat în baza Legii nr. 350/2005, care reglementează modul în care ONG-urile pot accesa credite bugetare. Deși legea este în vigoare de 12 ani, autoritățile craiovene nu au pus-o până acum în aplicare. Măsura primăriei vine în contextul scandalului creat de alocarea și cheltuirea banilor publici în proiectul „Craiova Culturală“. Concret, participarea orașului în competiția pentru desemnarea drept „Capitală Europeană a Culturii“ în 2021 a fost gestionată de un ONG. În perioada 2013 – 2015, Asociația „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021“ a primit de la bugetul local peste 1.000.000 de euro, bani care au fost cheltuiți netransparent și discreționar. Banii au fost virați în conturile ONG-ului fără ca între primărie și asociație să existe vreun contract.
GdS a dezvăluit că autoritățile încălcaseră Legea nr. 350/2005 privind accesarea creditelor bugetare de către ONG-uri, legea finanțelor publice locale, dar și legea achizițiilor publice. Curtea de Conturi a confirmat dezvăluirile jurnaliștilor. În urma unui control derulat în iulie 2016, controlorii financiari au concluzionat că finanțările din perioada 2013-2015 s-au acordat „fără a avea la bază, conform prevederilor legale, un contract între autoritatea finanțatoare (Municipiul Craiova) și beneficiar (Asociația)“. În încheiere, raportul de control precizează expres că regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general este reglementat de Legea nr. 350/2005 (art. 1, art. 13 și art. 38 alin 1). Or, ONG-ul „Craiova Culturală“ a primit banii „doar în baza unor fundamentări întocmite sumar pentru sumele solicitate“. Mai mult decât atât, primăria nu a cerut ulterior „documente financiar-contabile pentru a controla legalitatea plăților făcute de asociație“. Cu alte cuvinte, primăria a dat nelegal 1.000.000 de euro unui ONG și nu a interesat-o cum au fost cheltuiți banii. Din această cauză, afacerea este investigată la ora actuală de procurorii DNA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu. Trebuie spus că alte autorități publice care au participat la concursul „Capitală Europeană a Culturii“ au alocat fonduri bugetare în baza unui regulament elaborat conform Legii nr. 350/2005. Municipiul Cluj-Napoca a adoptat un astfel de regulament încă din 2006 și l-a îmbunătățit permanent.
Buget de 300.000 de lei pentru 2017
Pentru ONG-urile interesate, vom detalia în cele de mai jos câteva prevederi ale proiectului de regulament. Astfel, suma alocată în 2017 din bugetul municipiului pentru finanțarea ONG-urilor se ridică la 300.000 de lei (66.000 de euro), aceeași sumă anuală fiind estimată și pentru perioada 2018-2020. Domeniile pentru care ONG-urile pot aplica sunt următoarele: „cultură“, „educație civică“ și „asistență socială“. Fiecare domeniu are alocată suma de 100.000 de lei, valorile finanțate pe proiect fiind de 10.000 – 50.000 de lei pentru „educație civică“ și „asistență socială“ și 15.000 – 75.000 de lei pentru „cultură“. Finanțările acoperă maximum 85% din costurile proiectului, restul de 15% revenind beneficiarului.
Pentru domeniul „cultură“, ariile de interes se referă la promovarea turismului cultural, a tradițiilor populare specifice Craiovei, promovarea creațiilor artistice în cadrul comunității locale, încurajarea schimburilor culturale etc. Activitățile eligibile pot consta în organizarea de târguri, expoziții, vernisaje, spectacole, simpozioane, manifestări cu relevanță în artele spectacolului, recitaluri, concursuri, festivaluri cu specific cultural, apariții editoriale etc.
Pentru „educație civică“, sfera de interes se poate referi la protecția mediului, voluntariat, educație antreprenorială, educație privind administrația publică locală etc. Pe acest domeniu, activități eligibile pot fi, spre exemplu, campaniile de informare, seminarii, conferințe, dezbateri publice, înființarea de centre de voluntariat, elaborarea de studii, planuri și broșuri privind educația civic-ecologică etc.
Pentru domeniul „asistență socială“, ariile de interes se referă la stimularea incluziunii sociale și măsurilor pentru reducerea sărăciei, accesul la serviciile sociale de bază, creșterea incluziunii sociale a categoriilor vulnerabile etc.
Printre activitățile eligibile se numără concilierea și instruirea persoanelor în vârstă, a persoanelor fără adăpost, a tinerilor care au renunțat la școală, a femeilor singure cu copii, a tinerilor cu dizabilități, editarea de tipărituri informative etc.
ONG-urile trebuie să justifice banii cheltuiți
În proiectul de regulament supus dezbaterii publice, primăria arată ce categorii de cheltuieli sunt eligibile și deci finanțabile. Acestea sunt cheltuielile cu personalul, onorariile artiștilor, transportul, masa, cazarea, consumabilele, cheltuielile de promovare și publicitate etc. Banii se vor da în trei tranșe (30%, 60%, 10%), iar beneficiarul va trebui să aibă documente justificative pentru toate fondurile cheltuite. În caz contrar, sumele nejustificate trebuie returnate imediat.
Selecționarea și evaluarea solicitărilor se fac de către o comisie numită prin dispoziția primarului. În încheiere se precizează că prevederile Regulamentului „vor fi aplicate tuturor finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul local începând cu anul bugetar 2017 și primează oricăror prevederi ale altor regulamente aprobate anterior“. Primăria va publica programul anual privind acordarea finanțărilor nerambursabile și tot anual vor exista una sau mai multe sesiuni de selecție a proiectelor. Obligate de Legea nr. 350/2005, autoritățile au stipulat în propunerea de regulament că procedurile de atribuire a contractelor de finanțare, contractele încheiate de primărie cu beneficiarii, precum și rapoartele de execuție bugetară constituie informații de interes public și se spun Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. În afacerea „Craiova Culturală“, GdS a formulat nenumărate solicitări de informații în baza Legii nr. 544/2001, dar s-a lovit de un adevărat baraj informațional, nici asociația și nici primăria nu au explicat primăriei cum au fost cheltuiți cei 1.000.000 de euro. În consecință, GdS a inițiat o acțiune în justiție câștigată definitiv, iar în perioada următoare autoritățile va trebui să facă publice contractele pe bani publici ținute până acum la secret.
Genoiu lovește în administrația Vasilescu
Primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a fost întrebat de jurnaliștii GdS de ce autoritățile s-au hotărât brusc să pună în aplicare Legea nr. 350/2005, la 12 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ.
„Noi avem această obligație de a avea un regulament. Odată ce avem regulamentul stabilit și votat în Consiliul Local, de aici înainte putem să desfășurăm tot mai multe activități pe această Lege nr. 350/2005. De fapt, discuția a plecat de la Târgul de Crăciun, care anul acesta dorim să fie mult mai interesant decât în anii anteriori. Am făcut tot felul de verificări față de celelalte orașe și din studiul nostru a rămas această variantă cu Legea 350“, a afirmat Genoiu.
Întrebat dacă nu era mai bine ca Regulamentul să fie adoptat înainte de scandalul „Craiova Culturală“, primarul s-a încurcat în explicații și a lovit (probabil) involuntar în administrația Olguța Vasilescu: „Nu știu dacă era bine, eu consider că varianta pe care s-a lucrat la vremea respectivă a fost la fel de bună, dacă nu chiar mai bună, pentru că la Legea 350 avem o problemă pe care trebuie să o avem în vedere: trebuie să te naști deștept! Trebuie să știi ce vrei! (…) Adică trebuie să ai și foarte mulți specialiști care să știe ce solicită“.
