şi le-a confecţionat acasă (FOTO: Claudiu Tudor)
Unul dintre cei mai mari producători de arpagic din Dolj face agricultură performantă cu utilaje pe care şi le-a confecţionat acasă. E vorba de un tânăr din comuna doljeană Brădeşti, care s-a ambiţionat să continue îndeletnicirea pe care o aveau bunicii săi cu câteva decenii în urmă. Dacă aceştia cultivau arpagicul pe o suprafaţă mică, după o generaţie el a reuşit să devină unul dintre cei mai mari producători de arpagic din judeţ. Acest lucru a fost posibil şi datorită utilajelor pe care le-a creat special pentru a-şi uşura activitatea.
Supranumită patria arpagicului, comuna doljeană Brădeşti a început să piardă din renume din cauza faptului că din ce în ce mai puţine persoane optează pentru această cultură. Producătorii de arpagic spun că semănatul şi recoltatul sunt cele mai dificile etape, iar din acest motiv tot mai mulţi renunţă. Sunt însă şi tineri care s-au ambiţionat să continue să producă arpagic, iar unul dintre ei este Claudiu Voica. Are 32 de ani şi de când se ştie şi-a văzut familia producând bulbul mic de ceapă obținut din sămânța plantată în pământ primăvara. Spre sfârşitul verii recoltau arpagicul. Acesta se replanta pentru a se produce ceapa, iar ciclul se relua. Bătrânii cultivau însă suprafeţe mici pentru că era dificil să recolteze arpagicul. Nu aveau utilaje care să îi ajute şi îl scoteau cu mâinile unul câte unul din pământ. El a dorit să continue ceea ce făceau bunicii săi, dar şi să producă în cantităţi mai mari şi chiar să ajungă să îl comercializeze. Aşa se face că a mărit treptat suprafeţele de cultură şi, totodată, a creat utilajele care să îl ajute, mai ales la recoltat. „Povestea a început de la bunicii mei, care cultivau arpagicul. Ei produceau însă în cantităţi mici, deşi se căuta, şi ne-am dorit să ne extindem, să producem mai mult. Lucrăm în familie şi cultivăm pe o suprafaţă de 1,5 hectare şi am reuşit să mecanizăm lucrările, de la însămânţare până la recoltare. Acum recoltăm în proporţie de 60 la sută mecanizat“, a spus Claudiu Voica, din satul Răcarii de Jos, comuna Brădeşti.
„Facem tot posibilul să reducem munca fizică“
Întrucât preţul utilajelor care să le uşureze munca era unul consistent, pe care nu şi-l putea permite, a început să se documenteze şi să le creeze împreună cu tatăl şi cu fratele său. Au ajuns astfel să confecţioneze utilaje care să îi ajute în toate etapele de producţie, de la însămânţare, până la recoltare şi curăţare. Noi l-am găsit în depozitul său, în faţa unei benzi pe care era ales arpagicul. „Pe această bandă, pe care noi am confecţionat-o, arpagicul este ales mai uşor decât dacă ar fi jos pe podea. Alegem bucăţile de pământ din el, care au mai rămas după recoltare, iar apoi cade direct în saci, îl depozităm şi totul merge mult mai repede. De asemenea, şi semănatul se face tot mecanizat. Am mai avea nevoie de utilaje, dar nu ne permitem să le achiziţionăm pentru că sunt foarte scumpe, aşa că încercăm să confecţionăm cât se poate. Ne-am informat, ne uităm pe internet şi le facem. Bineînţeles, dacă este nevoie, le îmbunătăţim pe parcurs. Încercăm să dezvoltăm fel şi fel de mecanisme pentru că facem tot posibilul să reducem cât mai mult din munca fizică. Recoltatul este cel mai greu pentru că acesta se face în luna august, când este şi cald, şi praf şi sunt condiţii greu de suportat. Dacă nu ai utilaje e foarte greu. Din acest motiv, cultivatorii nu mai sunt atât de numeroşi“, a mai spus Claudiu Voica.
„N-ar fi rău dacă mai mulţi tineri s-ar orienta asupra acestei culturi“
Anul acesta a fost unul bun, cu atât mai mult cu cât cultura nu a stat la mila cerului, ci a fost irigată. Producţia de pe un hectar a fost de peste 11 tone de arpagic. Întreaga cantitate care va fi strânsă după finalizarea campaniei de recoltare va fi comercializată angro la preţuri de două ori mai mici decât dacă ar fi vândută en detail. „Preţul este foarte scăzut, dar nu se poate altcumva pentru că nu am avea timp să şi vindem. Aşadar, dacă pe piaţă preţul este de 6 – 7 lei, noi îl dăm cu 3 – 3,5 lei kilogramul. Cu toate acestea, suntem mulţumiţi pentru că producem o ceapă românească de calitate.
Mi-aş dori să mă dezvolt şi să acopăr o parte şi mai mare din piaţă pe viitor. Totodată, consider că n-ar fi rău dacă mai mulţi tineri s-ar orienta asupra acestei culturi. Atunci am fi mai mulţi şi am putea veni în sprijinul consumatorilor cu o cantitate mai mare de marfă de calitate“, a spus Claudiu Voica.
Autorităţile spun că vor face demersuri astfel încât arpagicul de Răcari să devină un brand la nivel naţional. „Ne mândrim cu toţi cei care cultivă arpagicul, sunt oameni extrem de gospodari. Noi avem cultivatori şi în Răcarii de Jos, care aparţine de comuna Brădeşti, şi în Răcarii de Sus, ce aparţine de Filiaşi, şi intenţionăm să depunem documentaţia necesară astfel încât arpagicul de Răcari să devină o marcă înregistrată, un brand“, a spus primarul din Brădeşti, Ion Răcăreanu.
