Situată în sud-vestul judeţului Mehedinţi, pe malul stâng al Dunării, comuna Devesel este un punct de referinţă pe cursul bătrânului fluviu. Peisajul în care este situată aşezarea, ruinele unui castru roman care s-ar afla aici, un cimitir ce datează din epoca feudală şi în care osemintele sunt vizibile, o biserică veche de peste o sută de ani şi a cărei particularitate este faptul că are patru turle, în loc de trei, sunt doar câteva dintre lucrurile care ne-au atras în periplul prin comuna Devesel.
Denumirea comunei Devesel provine, probabil, din slavă, „devet selo“ însemnând „nouă sate“. Etimologia este susţinută de existenţa pe raza localităţii a unui număr de nouă sate sau cătune – Chilia, Bistreţu, Mileni, Securicea, Scăpău, Batoţi, Tismana, Dunărea Mică şi vatra comunei – Devesel. Din punct de vedere administrativ, în prezent mai sunt doar şase sate – Batoţi, Bistreţu, Devesel, Dunărea Mică, Scăpău şi Tismana. În periplul nostru prin comuna Devesel am poposit în locul numit La Cetate. După un drum dificil, care a şerpuit printre coline bine definite şi care ne-a pus la încercare maşina, aveam să ajungem în locul în care Dunărea ni se dezvăluia în toată splendoarea ei, răsfăţându-se în razele soarelui şi spărgând nestingherită liniştea. Dincolo de ea, se zăreau casele vecinilor sârbi, în stânga se afla punctul unde s-ar găsi ruinele unui castru roman, iar în dreapta se înălţa un deal, pe care apa însă l-a dezgolit în timp şi a lăsat să se vadă din loc în loc puncte albe, despre care aveam să aflăm că sunt, de fapt, oseminte umane. „În lucrarea lui Constantin Daicoviciu este atestat sistemul de fortificaţii din zona Hinova – Ostrovul Mare, care datează din secolul al II-lea al erei noastre, după cucerirea Daciei de către romani, şi care avea drept scop apărarea graniţelor imperiului de popoarele migratoare. După descoperirea acestor resturi ale cetăţii aflate în punctul Tismana, ca fort de apărare, sigur că au fost o serie de transformări, generate în principal de crearea lacului de acumularea Porţile de Fier II, din cauza căruia ruinele castrului au intrat sub apă. Tot în zonă, în urma eroziunii malurilor, s-a descoperit un cimitir care datează din epoca feudală şi care reprezintă un punct de atracţie datorită vizibilităţii osemintelor umane în mal“, a spus Valeriu Luţu, consilier juridic în cadrul Primăriei Devesel.
Străinii, impresionaţi de frumuseţea zonei
Peisajul din această zonă atrage numeroşi turişti, mulţi dintre ei străini. Este şi motivul pentru care, în ultimii ani, tot mai mulţi locuitori din satul Batoţi şi-au construit case de vacanţă pentru a-i găzdui pe cei care vor să rămână mai mult aici. „Mare parte din turişti provin din zonă şi turismul de weekend este la el acasă, dar nu de puţine ori am văzut grupuri de ciclişti nemţi, francezi sau danezi care, cu o dârzenie specifică, merg pe bicicletă de-a lungul Dunării să viziteze aceste locuri minunate în care ne aflăm. În zonă, un loc important îl ocupă şi tradiţiile, oricine vine în localitate putând găsi un loc de odihnă şi, având în vedere că locuitorii comunei sunt crescători de animale, aici pot fi degustate şi mâncăruri tradiţionale“, a mai spus Valeriu Luţu.
Siturile arheologice care există pe raza comunei, precum şi zona Dunării Mici, unde, datorită zonei protejate Natura 2000, există o multitudine de specii de păsări rare, dar şi plante care necesită a fi păstrate în starea lor naturală, fără a fi prejudiciate de mâna omului, sunt alte puncte de atracţie pe raza comunei. Autorităţile spun că fac demersuri ca toate aceste obiective să fie mai bine puse în valoare. Un prim pas a fost făcut prin înfiinţarea unui centru de informare turistică. „În cadrul Grupului de Acţiune Locală (GAL) privind pescuitul, autorităţile doresc să implementeze nişte proiecte turistice – preferabil ar fi să se facă în colaborare şi cu celelalte unităţi administrativ-teritoriale de pe raza învecinată comunei – pentru a se face o faleză de circulaţie pe Dunăre şi pentru a se pune în evidenţă acest peisaj mirific. Vrem să facem o plajă destinată tineretului, dar şi să înfiinţăm un punct de atracţie comercială pentru investitori, care să poată să îşi dezvolte activităţile prin desfacerea de produse specifice zonei. Pe lângă GAL-ul pentru pescuit, unitatea noastră face parte din GAL-ul Ada Kaleh, care îşi propune să implementeze o strategie de dezvoltare locală în interiorul căreia sperăm să obţinem fondurile necesare îmbunătăţirii sistemului de transport, căii rutiere, sistemelor de comunicaţii şi, nu în ultimul rând, sistemului de agrement“, a mai spus Valeriu Luţu.
Biserica de 100 de ani, cu patru turle – unicat în zonă
Pe lângă frumuseţile naturale, şi cele create de mâna omului constituie un punct de atracţie în comuna Devesel. Biserica din satul Dunărea Mică, având hramul „Sfântul Gheorghe“ şi care a fost ctitorită de Matei Basarab la 1645, figurează pe lista monumentelor istorice. Un alt lăcaş de cult deosebit care există pe raza comunei este o biserică veche de peste o sută de ani şi a cărei particularitate este faptul că are patru turle, în loc de trei. „Biserica din Devesel este unicat în zonă, ţinând cont de arhitectura pe care o are, construcţie în formă de vapor, dar particularitatea ei constă în faptul că este printre puţinele biserici ortodoxe din ţară care au patru turle, spre deosebire de celelalte, care au trei. Biserica a fost construită acum peste 100 de ani de meşteri italieni. În urmă cu câţiva ani s-a pornit o amplă lucrare de renovare, care a fost sistată din cauza unor deficienţe de ordin contractual. Şi biserica din satul Dunărea Mică, datând din vremea lui Matei Basarab, necesită reparaţii şi se caută fonduri, astfel încât şi ea să intre într-un proces de reabilitare“, a mai spus consilierul juridic al Primăriei Devesel.
