Copiii din Oltenia care au nevoie de îngrijire medicală nu au un spital destinat lor, unde să fie diagnosticați și tratați. Dacă în orașe precum Ploiești, Brașov, Iași, Timișoara, București există astfel de unități medicale, în Oltenia copiii nu au o unitate medicală a lor. Cei mai mulți sunt tratați în secțiile de Pediatrie ale Spitalului Județean de Urgență Craiova sau ale Spitalului Municipal „Filantropia“. Statul investește prea puțin în sănătatea copiilor. Pe parcursul campaniei „Vreau să fiu un copil sănătos! Oltenia are nevoie de spital!“, GdS arată cum sunt tratați copiii în sistemul medical românesc, prin ce chinuri trec micuții bolnavi și părinții acestora, dar și care sunt cele mai mari probleme din sistemul medical din cauza cărora, câteodată, se pierd vieți ce ar fi putut fi salvate.
Dănuț are doar patru anișori. A ajuns în spital cu mama sa pentru că este alergic. Se simțea rău, nu mai mânca și avea imunitatea scăzută, așa că medicii au decis să îl interneze în Secția de Pediatrie. Tot mai mulți copii suferă de această afecțiune, spun medicii. Alergia este considerată boala secolului XXI. Poluarea, industrializarea, modificările climatice şi moştenirea genetică au făcut ca numărul persoanelor care suferă de această afecțiune să crească foarte mult în ultimii ani. Se estimează că, în prezent, la nivel mondial, 300 de milioane de oameni suferă de un tip de alergie. Mai grav este că în următorii zece ani numărul persoanelor cu alergii şi astm va creşte cu o treime, avertizează Asociaţia Mondială de Alergologie. Mai mult, unul din doi bebeluşi din România suferă de anemie, este un număr dublu de copii faţă de Occident. Alimentația nepotrivită și deficiențele de îngrijire aduc copiii în această situație.
„Doar câteva analize de bază sunt decontate de stat“
Cu toate acestea, statul susține de multe ori doar teoretic prevenția afecțiunilor de la cele mai mici vârste. Deși, pe hârtie, multe dintre analizele de care au nevoie copiii preventiv sau pentru a confirma o anumită boală sunt gratuite, părinții se plâng că trebuie să scoată bani din buzunar pentru ele. „Doar câteva analize de bază sunt decontate de stat. Pentru restul trebuie să plătești. În plus, dacă se îmbolnăvește copilul și nu există plafon la laboratoarele de analize nu ai altă soluție decât să plătești, foarte greu găsești plafon. Copilul meu suferă de alergie. Toate analizele necesare le-am plătit pentru că statul nu le decontează. Nu este normal așa ceva într-o țară în care tot mai mulți oameni se confruntă cu această problemă de sănătate“, spune mama băiețelului de patru ani.
„Nu se decontează analizele necesare virusurilor hepatice“
În România, dacă medicul de familie sau pediatrul recomandă copilului să facă anumite analize pentru a diagnostica o anumită afecțiune, doar o parte dintre acestea sunt decontate. O serie de investigații necesare diagnosticării corecte a unor boli frecvent întâlnite în rândul copiilor nu sunt decontate de CNAS. De exemplu, pentru micuţii care au alergii severe sau astm nu sunt suportate de stat testările imunologice din sânge. O astfel de investigaţie nu se decontează în baza trimiterii de la medicul de familie, iar părinții sunt nevoiți să scoată din buzunar peste 200 de lei. Mai mult, într-o țară în care sunt multe cazuri de hepatita B și C, statul nu decontează analizele necesare pentru determinarea virusurilor hepatice. „Nu se decontează analizele necesare virusurilor hepatice. Frecvente sunt și alergiile la copil, dar statul nici pentru acestea nu decontează nimic. Se decontează doar nivelul de imunoglobuline. Sunt gratuite doar analizele de bază pentru copii“, declară dr. Camelia Hortopan, medic pediatru.
Statul decontează puține analize
Părinții sunt nevoiți să plătească și analiza markerilor tumorali, investigație recomandată atunci când există suspiciunea că micuțul ar putea suferi de cancer, dar și banalul examen coproparazitar, care este decontat de stat doar o dată pe lună. „O analiză frecvent recomandată copiilor este examenul coproparazitar, se decontează doar unul, deși este nevoie de mai multe ca să poți obține un rezultat, în funcție de tipul parazitului. Se poate face și un antigen pentru anumiți paraziți, dar nu se decontează nici unul. La amenie, de exemplu, dacă suspectezi o beta talasemie minoră, care este frecvent întâlnită în zona noastră, nu poți să decontezi analizele necesare. Părinții sunt cei care trebuie să plătească“, mai precizează medicul pediatru. Lista problemelor de care se lovesc copiii bolnavi este însă mult mai mare. Campania GdS continuă cu alte articole care urmăresc să arate condițiile în care sunt tratați copiii din Oltenia.
