Patrimoniul viticol al judeţului Dolj este format din peste 12.000 de hectare, iar ritmul defrişării este mult mai mare decât al plantării viţei-de-vie. Specialiştii Direcţiei Agricole spun că interesul doljenilor pentru înfiinţarea de plantaţii viticole este scăzut pentru că această activitate presupune investiţii iniţiale destul de mari şi personal calificat, iar valorificarea produselor se face la un preţ mic. Sunt însă şi veşti bune: în 2017, producţiile de struguri ajung şi la 11 tone la hectar la soiurile nobile.
Patrimoniul viticol al judeţului Dolj este format din 12.384 de hectare, din care 9.300 de hectare de vii hibrid şi 3.084 de hectare de vii nobile, iar ritmul defrişării este mult mai mare decât al plantării. Specialiştii Direcţiei Agricole Dolj spun că din 2011 şi până în prezent au fost defrişate 448 de hectare şi s-au plantat doar 225,37 ha vii cu soiuri de struguri pentru vin şi 14,7 hectare de vii cu soiuri de struguri de masă. Investiţiile care trebuie făcute în înfiinţarea de plantaţii, precum şi preţul mic de comercializare a strugurilor sunt doar câteva dintre cauzele pentru care a scăzut interesul doljenilor pentru înfiinţarea de plantaţii viticole. „Anul acesta s-au înfiinţat 3,6 hectare de viţă-de-vie, dintre care 2,6 pe fonduri europene şi un hectar cu resurse proprii. Patrimoniul viticol al judeţului este foarte îmbătrânit, dacă ţinem cont că 9.300 de hectare sunt ocupate cu vii hibrid şi avem numai 3.084 de hectare de vii nobile. De ce scade simţitor interesul pentru înfiinţarea plantaţiilor? Pentru că activitatea viticolă necesită investiţii iniţiale destul de mari, dar şi personal calificat şi cu experienţă aparte. Totodată, valorificarea producţiei se face la un preţ mic. Anul acesta, preţul de comercializare este în jur de 2 lei, 2,8 lei kg de struguri“, a spus Cristina Vladu, consilier superior la Serviciul Inspecţii, Monitorizare şi Control în Domeniul Agriculturii şi Industriei Alimentare, din cadrul Direcţiei Agricole Dolj.
Potrivit acesteia, nici fondurile europene nu au fost un stimulent pentru doljeni. „Chiar dacă se dau fonduri europene de 14.000 de euro/hectar pentru plantare, interesul este din ce în mai scăzut. În 2011 s-au înfiinţat 99,1 hectare de viţă-de-vie, în 2012 – 82 de hectare, în 2013 – 16,23 hectare, în 2014 – 9,74, 2015 – nici unul, iar în 2016 – 14,7, dintre care 10 înfiinţate de Universitatea din Craiova“, a mai spus Cristina Vladu.
„Vom avea şi calitate, şi cantitate“
Deşi avem din ce în ce mai puţine suprafeţe viticole, producţia de struguri va fi destul de bună anul acesta. Specialiştii spun că, după doi ani în care plantaţiile au fost afectate de intemperiile vremii, anul acesta producţiile de struguri vor ajunge în Dolj şi la 11 tone la hectar. „Cei care au declanşat campania viticolă sunt Centrul viticol Segarcea, care a început culesul viilor din 16 august, urmaţi de Orodel, Breasta, Drănic, iar producţiile se anunţă foarte bune. Faţă de anul trecut, spre exemplu, când am avut două incidente, respectiv la începutul şi sfârşitul lunii aprilie, când a căzut bruma târzie, 2017 este un an viticol bun, cu o producţie estimată de 5, 6 până la 11 tone la hectar, depinde de soiuri. Soiurile albe au producţii mai bune decât cele roşii. Acumulările de zaharuri sunt bune şi deci vom avea şi calitate, şi cantitate“, a mai spus Cristina Vladu, consilier superior la Serviciul Inspecţii, Monitorizare şi Control în Domeniul Agriculturii şi Industriei Alimentare, din cadrul Direcţiei Agricole Dolj.
Aceste producţii sunt însă valabile pentru suprafeţele viticole ocupate cu struguri din soiuri nobile. În cazul micilor producători, care cultivă pe suprafeţe mici, producţiile sunt mult mai mici.
