Pornind de la mai multe sesizări primite de la cititori, GdS a dorit să afle dacă Water Park-ul Craiovei este sigur pentru sănătatea celor care îl vizitează, ținând cont de faptul că în vecinătatea lui se află depozitul de deșeuri Mofleni, unde este adus tot gunoiul din oraș și din zonele limitrofe. Am solicitat un punct de vedere de la autoritățile competente, cum ar fi Ministerul Sănătății, Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor, dar răspunsurile lor nu au lămurit această chestiune. Mai mult, Ministerul Sănătății, teoretic cel mai în măsură să vorbească despre sănătatea populației, nu a putut preciza care ar fi impactul gropii de gunoi asupra parcului acvatic. Asta după ce a relatat pe larg cât de periculoase sunt pentru populație depozitele de deșeuri.
Prima autoritate care a răspuns a fost Ministerul Mediului. Acesta a precizat că „proiectul «Depozit ecologic de deșeuri nepericuloase – Craiova» a fost reglementat cu respectarea tuturor etapelor pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu“, procedura ducând în final la obținerea Acordului de mediu nr. 02/06.04.2004, emis de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor de la acea vreme. „Pe parcursul procedurii au fost elaborate Studiul de impact asupra mediului și Studiul de impact asupra sănătății populației emis de către Ministerul Sănătății – Institutul de Sănătate Publică București, studii care nu au evidențiat potențiale efecte negative semnificative asupra calității factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol, așezări umane). Urmare a analizării și monitorizării calității factorilor de mediu de către Serviciul Monitorizare și Laboratoare din cadrul APM Dolj (Agenția pentru Protecția Mediului, n.r.), s-a constatat că prin activitatea de depozitare nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor maxim admise ale acestora“, a precizat Ministerul Mediului. Acesta a mai menționat că rapoartele anuale de mediu transmise de către operatorul depozitului (Eco Sud SA – n.r.) „nu au evidențiat aspecte relevante cu privire la afectarea calității factorilor de mediu“, dar că în perioadele cu temperaturi foarte ridicate, din cauza intensificării proceselor de descompunere a materiilor organice, se pot resimți mirosuri specifice.
Legat de Complexul de agrement acvatic din Parcul Tineretului, Ministerul Mediului a explicat că el a fost construit conform prevederilor legale în vigoare, „procedura finalizându-se prin emiterea Deciziei etapei de încadrare nr. 8744/28.12.2010, pe parcursul procedurii nefiind înregistrate obiecții de la nici o autoritate participantă la ședința Comisiei de Analiză Tehnică“. Ministerul a specificat însă că Water Park-ul a fost realizat de Primăria Craiova ulterior stabilirii amplasamentului și construcției celulelor de depozitare ale depozitului de deșeuri Mofleni (iunie 2005) și că despre impactul depozitului asupra sănătății celor care folosesc parcul acvatic se poate pronunța Ministerul Sănătății. Numai că acesta din urmă nu a putut să dea un verdict.
Ministerul Sănătății dă din umeri
Autoritatea cea mai în măsură să se pronunțe asupra sănătății populației, Ministerul Sănătății (MS), nu a știut să precizeze care ar fi impactul pe care l-ar putea avea depozitul de deșeuri asupra Water Park-ului. Asta după ce a precizat pe larg ce înseamnă să stai în preajma unei gropi de gunoi. „Existența unui depozit de deșeuri în vecinătatea unei zone de agrement se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact și risc pentru mediu, cu repercusiune asupra stării de sănătate a populației, în special atunci când nu sunt respectate condițiile tehnice constructive și de protecție a mediului. Populația care locuiește în apropierea unui depozit de deșeuri poate fi expusă la efecte negative asupra stării de sănătate, din cauza poluării apei, solului și aerului. Luând în considerare cantitatea de deșeuri depozitată, precum și compoziția lor bogată în germeni și substanțe chimice, deșeurile reprezintă unul din factorii cei mai nocivi pentru mediul înconjurător. Deșeurile pot polua solul, apa freatică și de profunzime, precum și aerul, prin produșii de descompunere“, și-a început pledoaria Ministerul Sănătății. „Din activitatea de depozitare a deșeurilor pot rezulta o serie de compuși organici volatili, toxici, care pot afecta negativ starea de sănătate a populației din zona respectivă. Capacitatea compușilor organici volatili de a produce efecte asupra sănătății variază foarte mult de la cei care sunt foarte toxici la cei care nu produc efecte asupra sănătății. Ca și în cazul altor poluanți, extensia și natura efectelor pe sănătate va depinde de o serie de factori, inclusiv și de nivelul de expunere și durata de expunere“, a adăugat ministerul.
În continuare, MS a vorbit despre riscurile directe pentru starea de sănătate a populației, legate de „prezența în deșeuri a organismelor patogene (bacterii, viruși, protozoare, helminți), a substanțelor organice în descompunere cu formare de compuși intermediari rău mirositori și cu potențial toxic și a substanțelor chimice toxice prin ele însele“, dar și de cele indirecte „care sunt cauzate de impurificarea surselor de apă și implicit a alimentelor, prin gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor“. Ministerul nu a uitat nici de mirosul care vine de la groapa de gunoi, precizând că „în anumite perioade ale anului, cât și în anumite situații climaterice, se pot percepe diferite mirosuri specifice“. „Cele mai importante emisii generate de funcționarea unui depozit de deșeuri sunt cele de metan, hidrogen sulfurat, amoniac, mirosuri și praf, pulberi în suspensie. În concentrații scăzute, hidrogenul sulfurat nu este nociv, dar prezintă un miros dezagreabil, care ar putea reprezenta un disconfort pentru populația rezidentă din vecinătate. Acești agenți poluatori sunt greu de măsurat sau de monitorizat, ci doar percepuți de către populație sub formă subiectivă, de miros“, a explicat Ministerul Sănătății. Concluzia forului condus de Florian Bodog este însă ridicolă: „Având în vedere amplasamentul tip Complex de agrement acvatic de la Craiova și necunoscând în detaliu zona menționată, nu putem preciza care este impactul asupra stării de sănătate a populației care frecventează zona acestui obiectiv“.
„Nu s-a evacuat apă uzată epurată în râul Jiu“
Cei care lămuresc cât de cât problema gropii de gunoi și a impactului său asupra apelor din jur sunt cei de la Ministerul Apelor și Pădurilor și Administrația Națională „Apele Române“. Într-un răspuns comun al celor două autorități se precizează că „de la punerea în funcțiune a depozitului de deșeuri și până în prezent nu s-a evacuat apă uzată epurată în râul Jiu“. Autorizația de gospodărire a apelor pentru un depozit de deșeuri menajere și industriale se emite pe o perioadă de valabilitate de maximum trei ani, iar Depozitul de deșeuri ecologice Mofleni deține o astfel de autorizație emisă de „Apele Române“, cu valabilitate până la 31 mai 2019, potrivit Ministerului Apelor și Pădurilor. „Prin autorizație este prevăzut că levigatul colectat din depozit se epurează în stația de epurare din incinta depozitului de deșeuri prin metoda osmozei inverse, procedeu în urma căruia rezultă permeatul care este, fie evacuat în râul Jiu, fie utilizat în incintă în funcție de necesitățile tehnologice. De la punerea în funcțiune a depozitului de deșeuri și până acum nu s-a evacuat apă uzată epurată în râul Jiu. În prezent, permeatul se stochează în bazinul betonat cu un volum de 300 mc și se utilizează în incintă“, a mai precizat ministerul.
Acesta a explicat că la Depozitul ecologic Mofleni administrat de Eco Sud se efectuează anual un număr de patru controale planificate (trimestrial), ultima verificare a inspectorilor Biroului Inspecția Bazinală a Apelor din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu având loc pe 20 iunie. Ce au constatat aceștia? Că apele uzate menajere sunt evacuate într-un bazin etanş vidanjabil, cu volumul de 8 mc, și că sunt vidanjate periodic de către Compania de Apă Oltenia, ultimul raport de intervenţie (vidanjare) fiind la 16.03.2017, potrivit datelor oferite de minister. „Levigatul rezultat din depozit este epurat în staţia de epurare modulară tip PALL, cu debit de alimentare de 5 mc/h, amplasată în două containere, iar metoda de tratare a levigatului este osmoza inversă. Permeatul rezultat este stocat într-un bazin betonat şi utilizat pentru stropirea spaţiilor verzi, spălarea roţilor de la autogunoiere, completare instalaţie PSI. La data controlului, evacuarea permeatului se făcea tot în bazinul betonat (V= 300 mc) și nu în râul Jiu“, a mai menționat Ministerul Apelor și Pădurilor. „Pentru monitorizarea calității pânzei freatice există cinci puțuri de observație din care unul executat în anul 2014, amonte de celula cinci, frecvența de determinare fiind semestrială, conform autorizației de gospodărire a apelor“, a conchis ministerul.
„Water Park-ul nu se supune evaluării impactului asupra mediului“
Într-o informare trimisă de Primăria Craiova către Garda de Mediu Dolj, pentru a lămuri „impactul pe care îl are depozitul de deșeuri asupra sănătății persoanelor care frecventează parcul acvatic“, se menționează că pe parcursul derulării proiectului Craiova Water Park au fost emise de către Agenția Regională pentru Protecția Mediului mai multe documente, unul dintre ele fiind și Avizul Natura 2000 (actul care confirmă integrarea aspectelor privind protecția habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică în planul sau programul supus adoptării). Municipalitatea mai precizează că în Certificatul de Urbanism eliberat pentru construirea Water Park-ului se specifică „fără acord de mediu“, iar decizia etapei de încadrare emisă în urma consultărilor desfășurate în cadrul ședinței Comisiei de Analiză Tehnică a fost că proiectul Water Park nu se supune evaluării impactului asupra mediului.
