Peste 5.000 de hectare de teren agricol s-au vândut în acest an în Dolj, ceea ce plasează judeţul nostru pe locul doi în ţară, după Timiş. Specialiştii Direcţiei Agricole atrag însă atenţia că această cifră include şi terenuri care s-au vândut de mai multe ori şi din acest motiv suprafaţa tranzacţionată este atât de mare. Aceştia estimează că numărul tranzacţiilor va scădea pentru că din ce în ce mai mulţi oameni preferă să îşi dea terenul în arendă decât să rămână fără el.
În Dolj s-au vândut în primele luni ale acestui an 5.343 de hectare de teren agricol, ceea ce plasează judeţul nostru pe locul doi în ţară, după Timiş, unde s-au vândut 6.377 de hectare şi înaintea Aradului, unde s-au tranzacţionat 5.185 de hectare. În ultimii trei ani, suprafaţa de teren care s-a tranzacţionat prin Legea 17/2014, care reglementează vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, este de aproximativ 50.000 de hectare. Specialiştii Direcţiei Agricole Dolj susţin că aceasta include şi terenuri care s-au vândut de mai multe ori. „Suntem al doilea judeţ după Timiş ca şi suprafaţă arabilă a ţării, deci este şi normal să avem şi foarte multă vânzare de teren. De când se aplică Legea nr. 17 pe 2014 avem 28.000 de oferte de vânzare şi s-au tranzacţionat aproximativ 50.000 de hectare. Este o suprafaţă mare, dar sunt şi terenuri care s-au vândut şi de două-trei ori de când a apărut legea“, a spus Ovidiu Obleagă, consilier la Direcţia Agricolă Dolj.
Preţurile unui hectar de teren agricol variază de la 5.000 – 6.000 de lei în zona de nord a judeţului, 15.000 – 16.000 de lei în zona Băileştiului şi 25.000 de lei pe hectar în zona Cetate. „Acum se vinde foarte bine în zona Băileştiului şi în zona de nord a judeţului. Zona Băileştiului este una cu teren foarte productiv şi din acest motiv este căutată“, a mai spus Obleagă.
Cei care cumpără sunt, în general, asociaţiile agricole, persoane fizice din zona respectivă, dar şi străini. „Cumpără foarte mult asociaţiile sau persoanele fizice din zona respectivă, ceea ce înseamnă că şi micii fermieri devin fermieri mijlocii sau chiar mari, în urma acestor achiziţii. Sunt însă şi cetăţeni străini cei care cumpără, dar străini care s-au mutat în zonă şi locuiesc acolo“, a mai spus Obleagă.
„Oamenii au înţeles că terenurile sunt un bun necesar“
Specialiştii Direcţiei Agricole Dolj estimează că numărul tranzacţiilor va scădea pentru că tot mai mulţi oameni preferă să îşi dea terenul în arendă decât să rămână fără el. „Dacă analizăm ultimii trei ani, de când a intrat în vigoare Legea nr. 17/2014, care reglementează vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, ne dăm seama că numărul ofertelor de vânzare a mai scăzut pentru că oamenii au înţeles că terenurile sunt un bun necesar şi e bine să le păstreze. În prezent, preţurile nu au un trend de creştere, dar, dacă numărul tranzacţiilor va scădea, acestea vor creşte. Sfatul nostru este ca oamenii să îşi păstreze terenurile în proprietate şi să încheie contracte de arendă, în cazul în care nu le pot munci“, a mai spus Obleagă.
Un proprietar care vrea să îşi vândă terenul trebuie să meargă la primăria pe raza căreia se află pământul respectiv şi să depună cererea privind afişarea ofertei de vânzare, însoţită de mai multe documente. Primăria trimite apoi o copie după dosar şi la Direcţia Agricolă, iar oferta de vânzare se afişează timp de 30 de zile şi pe site-ul sau la sediul primăriei, dar şi pe site-ul Direcţiei Agricole. În acest interval poate să apară un preemptor – coproprietar, arendaş, vecin – şi să depună o comunicare de acceptare a ofertei, iar după ce trec cele 30 de zile, primăria face un proces-verbal de încheiere a procedurii şi îl trimite la Direcţia Agricolă, care eliberează un aviz favorabil. Dacă nu depune nici unul dintre aceştia comunicarea de acceptare, atunci primăria, după 30 de zile, dă o adeverinţă de vânzare la piaţa liberă.
Pe primele opt luni ale anului 2017 s-au derulat 6.500 de tranzacţii prin Direcţia Agricolă Dolj, s-au dat 2.800 de avize favorabile şi 581 de adeverinţe pe piaţa liberă.
