Scandalurile se țin lanț la Filarmonica „Oltenia“ din Craiova. La scurt timp după ce proiectul de management câștigător a fost publicat pe site-ul primăriei, noul director Gabriel Zamfir este acuzat de plagiat. Mai multe persoane au sesizat GdS, acuzând că Zamfir și-a scris proiectul copiind pur și simplu din proiecte mai vechi ale fostului manager Vlad Drăgulescu, dar și ale fratelui său, Antoniu Zamfir, manager al Operei Române. Ca dovadă, în proiectul de management al filarmonicii pe perioada 2017-2022, Zamfir vorbește de obiective pentru 2013-2015, iar în alte fragmente referitoare la viziunea sa asupra filarmonicii face referire la „teatru“ și compartimentul de „balet“!
În luna august 2017, Primăria Craiova a organizat concursul pentru ocuparea funcției de manager la Filarmonica „Oltenia“, rămasă vacantă la sfârșitul anului trecut. Data limită pentru depunerea proiectelor a fost 11 august 2017. A urmat apoi etapa de selecție a dosarelor (16-17 august), analiza proiectelor de management (18-29 august) și susținerea proiectelor în cadrul interviului (30 august-1 septembrie). O condiție-cheie impusă de primărie a fost aceea privind „pregătirea sau experiența în management“, de minimum trei ani. După cum remarcam la vremea respectivă, o precizare strecurată la finalul anunțului public a relaxat foarte mult restricțiile impuse inițial. Condiția de „pregătire sau experiență în management“ a putut fi substituită cu pregătirea în management atestată cu certificat de absolvire (manager de proiect, manager cultural etc.) sau experiența în conducerea unei instituții, companii, organizații neguvernamentale etc. dovedită prin adeverință. Așa se face că la concurs s-au înscris doi candidați: Mihail Ștefănescu – fost director al Filarmonicii „Ion Dumitrescu“ din Râmnicu Vâlcea timp de zece ani și Gabriel Zamfir – cadru universitar, fost preot, actual politician, dar și mic afacerist în domeniul asigurărilor.
Rezultatul concursului a fost extrem de strâns. La evaluarea proiectului de management, cea mai mare notă (7,97) a obținut-o Mihail Ștefănescu, urmat la doar patru sutimi (7,93) de Gabriel Zamfir. Scorul a fost întors spectaculos la interviu, unde Zamfir a obținut o notă mai bună (8,07), luându-i fața lui Ștefănescu (7,40). În consecință, Gabriel Zamfir a câștigat concursul cu media 8.00, cu peste 30 de sutimi în fața contracandidatului său (7,69). El a semnat un contract de management pe o perioadă de trei ani (2017-2020), proiectul constituind anexa acestui contract. Proiectul câștigător a fost publicat recent (16 octombrie 2017) pe site-ul Primăriei Craiova. În scurt timp, au apărut și contestatarii. Mai multe persoane au sesizat redacția GdS acuzând conținutul proiectului de management, în care autorul a plagiat masiv din alte proiecte.
Cum a ajuns filarmonica să aibă „balet“
Lucrarea lui Gabriel Zamfir pare o compilație realizată din proiectul depus în 2012 de fostul manager al filarmonicii, Vlad Drăgulescu, precum și din cel depus în același an de fratele său, Antoniu Zamfir, aplicat la Teatrul Liric „Elena Teodorini“, actuala Opera Română Craiova. Comparând lucrările, se pot distinge cu ușurință pasaje comune între proiectele lui Zamfir și Drăgulescu. Spre exemplu, fragmentul referitor la portretul melomanului craiovean, dar și cel referitor la analiza activității instituției și propunerile privind îmbunătățirea acesteia. De asemenea, planul de promovare a instituției seamănă perfect în cele două lucrări. Ordinea capitolelor și a paragrafelor a fost însă schimbată. În fragmentele copiate din proiectul fratelui Antoniu Zamfir, cuvântul „teatru“ a fost înlocuit cu „filarmonica“. Totuși, la această operațiune Gabriel Zamfir nu a fost suficient de atent. Spre exemplu, iată ce aflăm la un moment dat despre viziunea sa asupra organizării „filarmonicii“: „Responsabilitatea va fi ierarhică, iar constituirea consiliului artistic și consiliului administrativ va deveni consecința firească a managementului instituției. În cele două structuri vor fi prezenți directorul artistic și directorul administrativ, șefii de birouri, precum și coordonatorii artistici ai compartimentelor esențiale ale teatrului (cor, orchestră soliști, balet)“. În pasajul preluat integral din proiectul depus de Antoniu Zamfir în 2012 (pagina 16, c.3), fratele Gabriel a uitat să mai înlocuiască termenul „teatru“. Altfel, este evident că la filarmonică nici nu poate fi vorba despre compartimentul „balet“, cum i-a scăpat autorului în urma copierii.
Înapoi în viitor, după o greșeală de copiere
Autorul a uitat să facă modificările necesare și într-un alt pasaj luat din altă lucrare, vorbind la un moment dat (pagina 27) despre „obiective specifice pentru perioada 2013-2015“, deși proiectul său de management se referă la perioada 2017-2022. Și alte capitole „rebotezate“ par copiate. Ca și Antoniu în cazul Teatrului Liric, Gabriel ne vorbește despre „reformularea misiunii“, dar și despre „reformularea mesajului“. Schema vizuală (vocație – tradiție – profesionalism) este identică, dar termenii nu mai sunt explicați și detaliați, ca în lucrarea originală, ci autorul trece rapid la altceva, la un tabel privind principiile fundamentale și obiectivele specifice, preluat în proporție de 100%, cu unele adăugiri. Urmează analiza SWOT a filarmonicii, copiată integral după cea a teatrului, ca și cum cele două instituții ar fi identice, având aceleași „puncte tari“ și „puncte slabe“, autorii identificând aceleași „oportunități“ și „amenințări“ și ajungând chiar la aceleași „concluzii“. După analiza celor care au sesizat GdS, în proiectul lui Zamfir predomină enunțurile eliptice, incomplete, greșelile frecvente de redactare, informațiile false, neconforme cu realitatea, date inactuale, contradicțiile logice, exprimările pleonastice și repetitive. Iată un exemplu: „Iar, așa cum rezultă din misiunea proprie, includerea instituției în circuitul internațional al evenimentelor culturale contribuie la promovarea mult mai ușoară a valorilor culturale promovate“ (pagina 13, aliniat 8). Alt exemplu: „Dimensiunea civică în care interacționăm și în care suntem percepuți face referire la referințele culturale, în manieră relațională deschisă acceptării principiilor perfectibilității continue și adaptării la configurațiile noi de context ale unei existențe din ce în ce mai optime“ (pagina 12, punctul 2.2, penultimul paragraf).
Zamfir: „Este o inepție!“
Directorul Gabriel Zamfir susține că proiectul său nu poate fi considerat „plagiat“, deoarece nu se pretinde o „lucrare științifică“, ci doar o „viziune“ a unui manager asupra unei instituții publice de cultură.
„Un proiect de management nu este o lucrare științifică, nu are ISBN, nu este carte pe care s-o publici la o editură și s-o trimiți spre publicul larg, spre vânzare. Este o viziune a unui manager asupra unei instituții publice de cultură. Consider moral ca, înainte să te apuci să scrii un proiect de management, să vezi și viziunea predecesorilor tăi. Drept urmare, am cercetat, am studiat cele două proiecte ale celor doi predecesori ai mei, Gabriel Marciu și Vlad Drăgulescu. Cred că este obligația unui candidat la o funcție publică de manager să cerceteze mai multe proiecte de management“, a declarat Zamfir.
El nu-și face probleme referitoare la conținutul proiectului, considerând că numai „viziunea artistică“ și „previzionarea bugetară“ sunt cu adevărat importante. „Importanța proiectului de management se află la literele e) – viziunea mea în proiectele artistice și f) – previzionarea bugetară, poate cel mai important lucru. Fiindcă vorbim de bani, vorbim de salariați, vorbim de proiecte. Dacă nu știi să-ți faci previzionarea bugetară nu vei putea să funcționezi. Drept urmare, consider că este o inepție să se spună că previzionarea mea bugetară este un plagiat. Că viziunea mea managerială asupra proiectelor artistice este un plagiat“, a mai spus Zamfir. În încheiere, el a adăugat că „nu este nimic de ascuns“, inspirându-se atât din proiectul fratelui său de la Opera Română, dar și din cel al lui Ioan Gârboni, directorul Filarmonicii din Timișoara, „declarat managerul anului 2015 în instituțiile publice de cultură“.
