Medicina de familie este poarta de intrare în sistemul de sănătate. Cu toate acestea, sectorul de medicină primară este subfinanțat. Lipsa unui buget suficient pentru asigurarea analizelor pacienților, orele de așteptare din cauza disfuncționalităților privind cardul de sănătate și accesul limitat la investigații medicale sunt principalele probleme de care pacienții se plâng la medicul de familie. Joi, medicii de familie și pacienții au protestat în toate județele Olteniei, nemulțumiți de modul în care este susținută acum medicina de familie.
Medicii de familie doljeni și pacienții au protestat joi în centrul Craiovei. Proteste au avut loc în mai multe județe din țară, pricipalele nemulțumiri fiind subfinanțarea medicinei primare și birocrația excesivă.
Medicina primară este baza oricărui sistem de sănătate. Țările occidentale au reformat medicina de familie și au pus-o în centrul sistemului pentru că, odată pacienții tratați aici, sistemul este degrevat de multe cheltuieli. În România sunt aproximativ 11.000 de medici de familie, dintre care în jur de 400 – în Dolj.
Din 1997, medicina primară s-a privatizat, medicii și-au cumpărat cabinetele, iar majoritatea dintre ei au ales să lucreze la oraș și mai puțin în mediul rural, unde nu sunt încurajați să profeseze. Problema cea mai mare este cea a subfinanțării acestui sector. Țările din jurul nostru acordă procente mult mai mari medicinei de familie. În ţări ca Germania și Franța se acordă cam 14% din PIB Sănătății. La început, și pentru medicina de familie de la noi era prevăzut un procent de aproape 15%, dar a ajuns la o medie de 4%. Subfinanțarea este resimțită și în spitale. Ungaria asigură Sănătății 7% din PIB, Bulgaria 6%. „Vrem să le arătăm guvernanților că și noi facem parte din sistemul medical. Suntem 11.000 de medici de familie, iar cu finanțarea actuală medicina de familie nu mai poate rezista. Dorim dublarea finanțării. Din fondul total de sănătate, acum ni se alocă doar 5,5%“, spune dr. Cristian Săndulescu, medic de familie.
„Pentru o consultație primim zece lei, mai puțin decât un tuns“
Creșterea finanțării medicinei de familie ar încuraja dezvoltarea cabinetelor mai ales în mediul rural, acolo unde puțini medici mai aleg să lucreze. Medicii de familie primesc acum bani din consultațiile pe care le oferă, dar și din plata per capita pentru fiecare pacient înscris pe listă. „Pentru o consultație primim zece lei, mai puțin decât un tuns. Pe un an, pentru un pacient primim undeva la 15-20 de lei, depinde de vârstă, dacă este bolnav cronic sau nu. Suntem undeva la nivelul finanțării din 2008 și între timp s-au adăugat și alte probleme. Primăria ne-a mărit chiria extraordinar de mult. Este absolut necesară realizarea finanțării echilibrate și nediscriminatorii, care să încurajeze asistența medicală primară. Creșterea finanțării va permite dezvoltarea cabinetelor din mediul rural și urban, investiții în cabinete, diversificarea serviciilor, precum și asigurarea pentru personalul medical din cabinetele de medicină de familie a unor venituri similare cu cele din sistemul bugetar. Este necesar să crească finanțarea sistemului sanitar românesc la 6% din PIB, dar și o majorare a procentului alocat asistenței medicale primare conform mediei europene pentru medicina de familie – între 9 și 17% din fondurile Sănătății – în conformitate cu recomandările instituțiilor internaționale. Solicităm 10% din totalul FNUASS (Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate – n.r.) din 2018“, spune dr. Carmen Dogaru, președintele Societății de Medicină de Familie Dolj.
„Important este să nu mai ținem pacienții la ușă două-trei ore“
Vârsta medie a medicilor de familie din România este de 55 de ani, iar majoritatea tinerilor medici specialiști de medicină de familie aleg să emigreze sau să nu profeseze în sistemul de asigurări de sănătate. Mulți dintre ei sunt descurajați de birocrația excesivă. „Timpul consultației medicale este irosit cu activități administrative, nemedicale, birocratice, care au fost delegate medicului. Această situație duce la deprofesionalizarea medicului, la scăderea performanțelor profesionale, și este una dintre cauzele principale ale emigrării“, adaugă dr. Carmen Dogaru.
Medicii de familie diojeni spun că, în continuare, sistemul informatic al cardului de sănătate merge greoi. „Ne dorim și noi, și pacienții, debirocratizarea sistemului. Trebuie găsite soluți ca sistemul SIUI al cardului de sănătate să funcționeze mereu. Important este să nu mai ținem pacienții la ușă două-trei ore pentru că sistemul se blochează. În momentul în care am terminat eu facultatea și am intrat în sistem chiar făceam medicină, aveam asistenta căreia îi spuneam să scrie rețeta. Acum, pe lângă munca informatică, trebuie să notăm și în registru, să facem toate aceste proceduri. Din sfertul de oră pentru consultație se pierde foarte mult cu birocrația“, explică dr. Cristian Săndulescu, medic de familie.
„Plătim lunar la sistemul de sănătate, dar nu beneficiem de nimic“
La protestul organizat joi în Craiova au participat și pacienți nemulțumiți. Dragoș Profir se plânge că trebuie să aștepte mult când merge la medicul de familie, dar și de faptul că trebuie să facă drumuri între specialiști până să facă un set de analize. „Principala problemă este nefuncționarea sistemului informatic. Nu merge cardul, stăm, așteptăm cu orele. În același timp, sunt multe analize pe care medicul de familie spune că nu are voie să le prescrie și așa suntem nevoiți să alergăm de la un cabinet la altul. Trimitere către analize uzuale avem voie doar o dată la un an. Plătim lunar la sistemul de sănătate, dar nu beneficiem de nimic. Medicina de familie trebuie susținută. În plus, suma alocată pe o consultație este mică, nemotivantă“, a pus Dragoș.
„Relația pacient-medic a fost transformată într-o relație birocratică“
Medicina de familie asigură peste 70% din totalul servicilor medicale primite de pacienții din România. În unele zone rurale izolate, serviciile de medicină de familie sunt aproape singurele la care pacienții au acces. Cetățeanul nu este în centrul sistemului sanitar, spun însă medicii de familie. „Timpul petrecut de pacient cu medicul său de familie a scăzut dramatic, relația pacient-medic a fost transformată într-o relație birocratică. Accesul bolnavilor la tratament este îngrădit de protocoale de prescriere necorelate cu realitățile sistemului și cu dovezile științifice actuale“, declară dr. Carmen Dogaru.
„Medicul de familie nu poate recomanda pacienților investigații necesare pentru diagnosticul precoce“
Prefecturii Olt și Casei Județene de Asigurări de Sănătate Olt (FOTO: Alina Mitran)
În loc se meargă la medicul de familie atunci când se simt rău, mulți pacienți preferă să meargă direct în Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) din spitale, unde apare aglomerația și crește timpul de așteptare. Medicii de familie spun că de multe ori sunt limitați de protocoale în a oferi serviciile medicale de care pacienții au nevoie. „Exercitarea profesiei medicului de familie este viciată la momentul stabilirii diagnosticului și tratamentului de restricțiile din protocoalele prescrise, precum și de cele impuse de contractul-cadru și legislația subsecventă. Medicul de familie nu poate recomanda pacienților săi investigații necesare pentru diagnosticul precoce, monitorizarea patologiilor frecvente și nici medicamentele pentru multe boli, deși statutul său profesional îi permite. Aceste restricții trebuie urgent eliminate“, completează dr. Carmen Dogaru, președintele Societății de Medicină de Familie Dolj.
„Nu suntem o tagmă, să ieșim în stradă de dragul de a ieși în stradă“
Aproximativ 40 de medici de familie, din cei 240 din județul Olt, au pichetat joi sediile Prefecturii Olt și Casei Județene de Asigurări de Sănătate Olt, prezentându-și nemulțumirile într-un memoriu care va ajunge la autoritățile centrale.
Medicii de familie au ieșit după 15 ani în stradă, într-un moment în care, spun aceștia, ceea ce li se întâmplă a devenit de neacceptat. Muncesc pe aceiași bani de mult timp încoace, însă costurile le-au crescut simțitor. Sunt obligați să se comporte ca niște patroni, au angajați cărora le poartă de grijă, însă pentru serviciile lor tarifele scad, în loc să crească, în trimestrul III 2017 primind, spre exemplu, la rectificare, o sumă de patru ori mai mică decât anul trecut. „Medicina de familie este cea mai emigrată specialitate“, a spus joi, 2 noiembrie 2017, în fața sediului Prefecturii Olt, președintele onorific al Societății Medicilor de Familie Olt, medicul Viorel Rădulescu, oferind și date concludente. Conform acestora, în cursul anului trecut au părăsit România 1.464 de medici, 377 având specialitatea medicină de familie, cea mai mare pondere din total. „De ce-au plecat?! De bine? Nu cred!“, a spus Rădulescu, amintind și multe alte neajunsuri ale sistemului. De la 1 ianuarie 2018, și angajaților acestora, asistenții medicali, va fi necesar să li se mențină același nivel al salariului, după ce plata contribuțiilor va trece în sarcina angajaților, de banii în plus fiind făcuți responsabili angajatorii, adică medicii, care va trebui să le mărească salariul astfel încât să se acopere diferența. Asta în condițiile în care un asistent medical din cabinetul medicului de familie câștigă, în medie, 1.400-1.500 de lei net, bani puțini comparativ cu sistemul public, însă o povară uriașă pentru medicii de familie, care au de acoperit, din ce câștigă în baza contractului cu CJAS, multe alte costuri.
„S-a ajuns la 50 de minute de așteptare pentru o rețetă“
Sarcinile birocratice sunt marea nemulțumire și a medicilor de familie din Olt. Aceștia se plâng că sunt obligați să completeze documente care n-ar trebui să cadă în sarcina lor, să verifice, spre exemplu, calitatea de asigurat a pacienților, care este treaba CAS-ului etc. Peste toate, sistemele SIUI și SIPE, în care lucrează, funcționează cu deficiențe, lucruri știute de ani buni, acutizate în ultima perioadă, dar nerezolvate, în ciuda promisiunilor.
„În ultimele două săptămâni ale lunii octombrie, programele SIUI și SIPE au funcționat extrem de greu, am ajuns să aștepte un pacient 50 de minute pentru a i se elibera o rețetă. Nu se poate așa ceva! Timpul trebuie rezervat consultațiilor“, a explicat președintele Societății Medicilor de Familie Olt, medicul Mihai Ungureanu, menționând că în tot acest timp medicul nici nu poate oferi o altă consultație altui pacient, pentru că va trebui să lucreze pentru acest lucru în același sistem nefuncțional în bună parte a timpului. Nici posibilitățile off-line nu sunt reale, a mai spus Ungureanu, subliniind că nici medicul și nici farmacistul nu-și pot permite să ofere un serviciu pe care finanțatorul să nu-l valideze.
Medicii de familie se plâng de toate sarcinile birocratice, dar atrag atenția, pe de altă parte, că dincolo de serviciile care li se decontează, mult mai multe ajung să fie prestate pro bono. „Am oferit, de la începutul anului, 8.500 de consultații. Îmi decontează 25 pe zi. Eu fac doar 25 pe zi? Nu se gândește nimeni la asta“, a spus un medic de familie, alți colegi explicând de ce nu mai pot să facă profilaxie în sensul cerut de diverse instituții. „Nu ne-ajunge timpul, sunt atâția pacienți bolnavi încât nu ai timp să iei lista și să verifici cine nu ți-a mai trecut prin cabinet în ultimii doi-trei ani“, au explicat medicii de familie, subliniind că îmbătrânirea populației, factor coroborat cu neinvestigarea atâta amar de vreme, a dus la o încărcătură extraordinară pe medic. În 2016, au mai spus reprezentanții medicilor de familie, în medicina primară s-au acordat 12 milioane de consultații, în vreme ce medicii specialiști au raportat de șase ori mai puține. Toate aceste nemulțumiri, dar și altele nemenționate aici i-au adus pe medicii de familie în situația de a protesta în stradă, lucru care nu s-a mai întâmplat de 15 ani. „Nu suntem o tagmă, să ieșim în stradă de dragul de a ieși în stradă“, a mai spus medicul Mihai Ungureanu, președintele societății profesionale din Olt.
Medicii cer, pentru a se putea rezolva măcar o parte din probleme, alocarea a 10% din fondurile Sănătății către medicina de familie, în prezent valoarea de 5,6% situând România pe ultimul loc în UE, Bulgaria rezervând 7,8%, iar media fiind de 11%. „Nu ne așteptăm să se aloce de anul viitor, să se realizeze treptat, în patru-cinci ani, dar să stabilim un calendar“, a mai spus dr. Viorel Rădulescu.
Pe 15 noiembrie, protest în fața guvernului
Instituția Prefectului Județul Vâlcea a fost pichetată joi de aproximativ 20 de medici de familie. Protestatarii au fost primiți de către prefectul județului Vâlcea, Florian Marin, și de către subprefectul județului Vâlcea, Aurora Gherghina, iar în urma discuțiilor s-a convenit ca Instituția Prefectului Județului Vâlcea să înainteze către Ministerul Sănătății memoriul prezentat.
Revendicările cuprinse în memoriu se referă la asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea activității medicului de familie în scopul îmbunătățirii asistenței medicale a populației României, creșterea finanțării medicilor de familie, pentru echilibrarea finanțării în sistemul public de sănătate, recunoașterea importanței rolului medicului de familie și respectarea drepturilor constituționale ale medicilor și pacienților, așa cum sunt acestea descrise în prezentul memoriu.
Totodată, s-a căzut de acord ca la jumătatea lunii noiembrie să aibă loc la sediul Instituției Prefectului Județul Vâlcea o întâlnire cu medicii de familie și cu conducerea Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vâlcea, în vederea găsirii unor soluții posibile a fi puse în practică pe plan local, care să contribuie la îmbunătățirea actului medical, cu efecte benefice asupra stării de sănătate a populației județului Vâlcea.
Și medicii din Mehedinţi au ieșit în stradă. Cei aproximativ 20 de medici de familie din acest județ susțin că sunt nemulțumiți de plafonarea veniturilor.
Medicii de familie au organizat proteste în toată țara. Miercuri, 15 noiembrie, medicii de familie vor picheta Piața Victoriei din București, la sediul guvernului, chiar la ora 11.00, când se desfășoară ședința de guvern.
