2.9 C
Craiova
vineri, 27 decembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljGoiești, locul fără tineri și fără istorie

Goiești, locul fără tineri și fără istorie

În satele comunei Goești, populația este îmbătrânită. Mulți dintre tineri au plecat în străinătătate. (Foto: Lucian Anghel)
În satele comunei Goești, populația este îmbătrânită. Mulți dintre tineri au plecat în străinătătate. (Foto: Lucian Anghel)

Sate care pier. Bătrâni rămași singuri în vârf de deal. Fără medic. Fără ajutor. Tineri descurajați. Peisajele sunt parcă singurele încă desprinse din povești. În jur, totul se pierde. Casa memorială Alexandru Macedonski, în care altădată răsunau cântecele și poeziile spuse de copii, este acum părăsită. Alții ar fi valorificat-o și inclus-o în circuite turistice… Bisericile monument istoric au fost și ele lăsate în paragină. Cine să se mai roage să construim și nu să distrugem?! Puținii tineri care au mai rămas la sate se mulțumesc, de cele mai multe ori, cu ajutorul social și un telefon conectat la internet, prea puțini se mai interesează de educația generațiilor viitoare.

Goiești este comuna unde poetul și scriitorul Alexandru Macedonski și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei.
Acum, aici mai trăiesc puțin peste 3.000 de oameni. Multe dintre satele ei sunt pustii sau mai au câte doi locuitori. Comuna este formată din Goieşti, care este centru de comună, şi din satele Mălăeşti, Pioreşti, Adâncata, Ţandăra, Popeasa, Pometeşti, Muereni, Vladimir, Mogoșeşti, Fântâni şi Gruiţa, despărţite de râul Amaradia. 45 de locuitori trăiesc din ajutorul social. CAP-ul, unde înainte își găsea aproape oricine ceva de lucru, acum este o ruină. Populația a îmbătrânit și mulți tineri au ales calea străinătății. Mai vin acasă doar la sărbători. „Foarte mulți tineri au plecat în străinătate, aproximativ 50%. Unii nu se mai întorc niciodată, alții trimit bani și își fac aici o locuință. Sunt câțiva care mai locuiesc în comună și fac naveta la Craiova pentru un loc de muncă, cei care își doresc să muncească, pentru că sunt și destui comozi. În general, oamenii trăiesc din agricultură și creșterea animalelor. În comună am realizat o investiție privată, un parc fotovoltaic de șase milioane de euro. Patru localnici s-au angajat aici. O firmă din Italia a venit în comună și investește într-o fabrică de peleți și au fost angajați alți patru oameni“, spune Atanasie Adam, primarul comunei Goieşti.

„Am făcut trei poduri peste râul Amaradia“

Șase sate ce aparțin de comuna Goiești sunt amplasate peste Amaradia. Primăria a construit trei poduri peste râu. (Foto: Lucian Anghel)
Șase sate ce aparțin de comuna Goiești sunt amplasate peste Amaradia. Primăria a construit trei poduri peste râu. (Foto: Lucian Anghel)

Șase sate sunt amplasate peste râul Amaradia. Până să fie construite cele trei poduri peste râu, oamenii duceau un trai greu. Acum unii au început să își construiască case și în acele sate. „Am făcut trei poduri peste râul Amaradia și oamenii au mai început să își construiască case în acea zonă. Am depus un proiect pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și din cele șase sate de peste apă, cinci o să intre pe proiectul de asfaltare a drumurilor. Prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) avem un proiect depus și așteptăm să vedem dacă reușim să mai lucrăm la drumuri. Dacă am primi și acești bani, am putea realiza lucrări în jur de 70% la drumuri. În satele de peste apă trăiesc aproximativ 1.300 de locuitori“, explică primarul.

Casa poetului Alexandru Macedonski, în paragină

Goiești este comuna copilăriei poetului și scriitorului Alexandru Macedonski. Casa memorială Macedonski a fost însă lăsată în paragină. (Foto: Lucian Anghel)
Goiești este comuna copilăriei poetului și scriitorului Alexandru Macedonski. Casa memorială Macedonski a fost însă lăsată în paragină. (Foto: Lucian Anghel)

Goiești este și comuna unde se află o ruină încărcată de istorie – casa poetului Alexandru Macedonski. Scriitorul și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în satul natal al tatălui, Pometești, pe Valea Amaradiei, la conacul boierului Mișu Berlescu. După ce casa a intrat în proprietatea statului, între 1961 și 1990 a fost, rând pe rând, școală, cămin cultural și muzeu. După 1989, conacul a fost lăsat de izbeliște. Din casa impunătoare de dinainte de ’89 au mai rămas doar promisiunile primarului și amintirile sătenilor. „Casa a fost donată, inițial, de boierul Berlescu, Consiliului Județean, pentru a face un cămin pentru copiii cu handicap, dar pentru că nu s-a făcut nimic, acesta a revocat donația și 49 de hectare au revenit comunei Goiești. A fost lăsat și un testament, în care se cere ca o cameră să fie amenajată în memoria lui Macedonski, una în memoria boierului Brelescu și cinci camere să fie amenajate și să se înființeze o școală silvică, astfel încât copiii să învețe să planteze un pom, să respecte și să protejeze mediul“, povestește Atanasie Adam, primarul comunei Goieşti.

Goiești este comuna copilăriei poetului și scriitorului Alexandru Macedonski. Casa memorială Macedonski a fost însă lăsată în paragină. (Foto: Lucian Anghel)
Goiești este comuna copilăriei poetului și scriitorului Alexandru Macedonski. Casa memorială Macedonski a fost însă lăsată în paragină. (Foto: Lucian Anghel)

„Este un simbol al comunei”

Cocoțată pe un deal, casa a ajuns o ruină, cu toate că ar putea să fie unul dintre obiectivele turistice ale zonei, și necesită o restaurare integrală. Sătenii, dar și primarul comunei își aduc aminte cu nostalgie de anii în care Casa Macedonski răsuna de cântece și poezii. Acum, edilul comunei spune că încearcă să o reabiliteze și să o includă într-un circuit turistic. Este însă un proces greoi și extrem de costisitor. „În urmă cu șase ani, am realizat un studiu de fezabilitate, dar a fost respins proiectul pe motiv că mai câștigasem un alt proiect cu puțin timp înainte. Nu am mai avut posibilitatea să fie primit al doilea proiect de la noi, pentru că au vrut să dea posibilitatea și altor comune să depună proiecte. Acum trebuie să găsim alte soluții. Ne dorim măcar să creăm un drum de acces, să tragem curent electric și să facem un gard acolo. Trebuie să refacem studiul de fezabilitate. Undeva la 400.000 de euro ar costa restaurarea acestei case. Ar putea deveni monument. Am vorbit cu domnul doctor Gheorghe Adrian și am făcut un protocol de colaborare cu bulgarii pentru un circuit turistic de la Plevna, Vidin, să se ajungă și la Casa Macedonski. Când eram mic, țin minte că de ziua lui Macedonski veneau Tudor Gheorghe, Marin Sorescu, spuneam poezii, cântece. Oamenii au amintiri legate de acest loc. Este un simbol al comunei“, mărturisește primarul.

Biserică monument istoric, pe punctul să se prăbuşească

Biserica de la Cruci este un alt monument istoric din Goieşti lăsat în paragină. De data aceasta vorbim de un monument de categoria B. Complet izolată între dealuri şi văi, biserica este pe punctul să se prăbuşească. O mai susțin doar câteva bârne masive din lemn şi un brâu de metal la exterior. Nu mai are uşi, nici ferestre. Se spune că, timp de peste două secole şi jumătate, biserica a fost loc de pelerinaj a mii şi mii de credincioşi, aici existând un izvor tămăduitor ce țâșnea cândva chiar în Sfântul Altar, mai precis din dreptul uşilor de la miazăzi. Între timp, izvorul a secat, iar în locul lui acum se mai vede doar o groapă de vreo treizeci de centimetri lăţime şi douăzeci de centimetri adâncime. Localnicii spun că, de-a lungul timpului, mulţi oameni s-au vindecat aici de boli grave. „Este cunoscută ca o biserică făcătoare de minuni. Împreună cu domnul doctor Gheorghe Adrian și bulgarii am făcut o expertiză și s-a constatat cu documente oficiale că prin cele cinci cruci care se află în exterior biserica este unicat în România. Încercăm să găsim soluții pentru restaurare parțială, pentru că cea integrală ar costa undeva la cinci-șase milioane de euro. Acum nu se mai țin slujbe acolo. Ne dorim să poată fi vizitată“, încheie Atanasie Adam, primarul comunei Goieşti.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS