Tinerii pleacă să muncească în străinătate, iar cei care rămân acasă trăiesc majoritatea din ajutorul social. Copii sunt din ce în ce mai puțini la școală și a fost nevoie ca în urmă cu patru ani să se comaseze unităţile de învăţământ. Aceasta este, în general, povestea satului românesc și care se pliază și pe zona colinară a comunei Vlădaia din județul Mehedinți. Locul se diferențiază prin încărcătura istorică. Aici a avut moșie boierul Preda Buzescu, nume care îl poartă și școala. Și tot aici a fost un conac al familiei Brâncoveanu, o mică parte din mobilier regăsindu-se la școală. Comuna încearcă să își ducă mai departe istoria și să se adapteze la modernitate. Ulițele se asfaltează, iar în două localități este apă curentă și canalizare, utilități la care locuitorii au fost racordați. Primarul spune că datorită investițiilor, tinerii au început să se întoarcă.
Situată la 60 de kilometri de Dorobeta Turnu Severin și la 70 de kilometri de Craiova, într-o zonă colinară, comuna Vlădaia din județul Mehedinți are în componența sa patru localități; Vlădaia, Almăjel, Ștircovița și Scorila. Locul este încărcat de istorie. Profesorul Cornel Golea spune că „mărturii despre așezările din această zonă sunt încă din epoca pietrei, pe valea Almăjelului fiind descoperite patru necropole și urme de așezare, care sunt în prezent ca situri arheologice în cartea UNESCO. Apoi pe vremea daco-romană erau așezări bine întărite cu palisade și pământ“. Povestea continuă în timp. Școala din Vlădaia poartă numele boierului Preda Buzescu și nu întâmplător. „Pentru iscusința sa în a asigura oastea țării, Preda Buzescu primește ca răsplată din partea lui Mihai Viteazul ca moșie pământul și satele din acest teritoriu Vlădaia, Scorila, Almăjel, Scorila“. Mai târziu, tot pe aceste meleaguri, se ridică un conac al familiei Brâncoveanu, „situat pe dealul Cracului, în apropiere de Valea Albă, și care a dăinuit până la jumătatea secolului al XIX-lea. Unii dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu, în marșul către Islaz, au dormit în acest conac, înainte de a ajunge la Mănăstirea Motrului, unde au avut o primă înfruntare cu pâlcul de ieniceri trimiși de la Vidin“, spune profesorul Golea. Sunt crâmpeie de istorie, pe care dascălul le-a publicat într-o monografie a locului, „Vladaia, plai de poveste“. Dascălul spune că un rol important în realizarea acestei lucrări l-a avut și fostul director al școlii, Constantin Ciocan, care a adus la unitatea de învățământ mai multe manuscrise și mărturii arheologice.
Agricultura, preluată de câțiva fermieri
Istoria locului nu este foarte cunoscută de cei din prezent. Administrația locală se confruntă azi cu depopularea comunei. Tinerii pleacă în străinătate să muncească. Primarul Viorel Spuză spune că aceștia au început să revină după ce au văzut că se fac investiții.
„În cele patru localități – Vladaia, Almăjel, Ștircovița, Scorila – populația este de 2.200 de locuitori, în descreștere per general. Numai în Almăjel avem locuitori de etnie romă, care ne ridică. În rest, locuitorii sunt bătrâni. Așa cum este în toată țara, tinerii nu mai vor să aibă de a face cu agricultura, sunt plecați în Occident, unde lucrează. Eu mă bucur și că se duc acolo să lucreze, pentru că, după ce în Almăjel și în Vlădaia am reușit să facem alimentare cu apă, la care s-au racordat toți localnicii, tinerii au început să se întoarcă și să construiască noi case“, a mai precizat primarul Viorel Spuză. Cei care au rămas acasă și nu au un membru al familiei la muncă trăiesc din ajutorul social. Comuna are și terenuri agricole, dar acestea sunt muncite de fermieri. „Pe raza comunei noastre avem în jur de 7.000 de hectare. Sunt șase mari fermieri care au între 800 și 1.000 de hectare, care sunt foarte bine dotați, sunt organizați. Eu am încercat să-i grupez într-o singură organizație pentru a negocia altfel prețul la semințe. Cultivă în general cereale, pe care le vând apoi la firme din Dolj. Avem și un italian cu 140 de hectare de viță-de-vie, pe care le valorifică cu kilogramul de struguri. Nu suntem în etapa în care să valorificăm vinul“, a mai spus primarul.
Școala are nevoie de mobilier nou și de calculatoare
Pe ulițele comunei, la orele prânzului se aud vocile copiilor. Sunt 260 de copii care frecventează școala sau grădinița la Almăjel sau la Vlădaia. Majoritatea dintre ei ajung apoi să se îndrepte spre școlile profesionale. „Majoritatea merg spre auto. Fetele spre Pedagogic și spre Liceul «Țiteica». Merg și spre Școala Profesională de la Corlățel, pe specializarea horticultură-viticultură. Sunt ferme viticole în zonă și au nevoie de oameni. Avem și la Oprișor, la Vânju și chiar și aici, la Vlădaia. Este o specializare care s-a înființat în urmă cu trei ani și la vară vom avea prima generație de absolvenți“, spune Mirel Răveanu, directorul Școlii „Preda Buzescu“ din Vlădaia. Aceasta este cea mai mare unitate de învățământ care adună elevi și din celelalte sate. Primăria a asigurat anveloparea școlii, însă noul manager spune că ar mai fi nevoie de investiții. „Vrem să dotăm cu mobilier modern școala, având în vedere că este vechi. Vrem să facem o sală de informatică unde copiii să învețe. Au câteva ore opționale, dar avem doar câteva calculatoare și sunt între 12 și 23 de copii. Sunt calculatoare din 2007-2008. Mobilierul este de când s-a înființat școala, din 1972“, a mai precizat managerul Mirel Răveanu.
Proiecte pentru noi investiții
Pentru administrația locală, în prezent prioritare sunt utilitățile. „Mai avem două localități, Scorila și Ștircovița, unde pe OUG nr. 28 am terminat de depus documentația pentru extindere rețea de alimentare cu apă, construcția unei unități sanitare în comuna Vlădaia, care să cuprindă cabinet medical, medic de familie și farmacie. În prezent, avem medic de familie, stomatologie și farmacie, dar vrem să le unim într-o clădire nouă, dotată cu apă, canalizare, cu toate facilitățile“, a spus primarul. Se lucrează și la un proiect de amenajare a unui loc de promenadă, aflat în centrul comunei. „Dorim să depunem un proiect pe mediu pentru amenajarea lacului din apropierea primăriei. Lacul este într-un părculeț, unde am amplasat o scenă. În zona respectivă sunt și câțiva arbori bătrâni și vrem să asfaltăm niște alei. Vrem ca tinerii care vin în comună să aibă pe unde să se plimbe“, a spus primarul.
